Dobrogea în anul 1891 (II). Căsătorii și știință de carte

Din cele 726 de cupluri căsătorite în 1891, în județul Constanța, 143 și-au unit destinele pe raza comunelor urbane, a orașelor. Spre exemplu, la Cernavoda s-au înregistrat 23 de căsătorii legale, cele mai multe, câte patru pe lună, fiind oficiate în ianuarie, respectiv iunie. 16 miri și patru mirese au semnat în registrul de stare civilă, ceilalți neștiind carte sau măcar să se iscălească.
La Cuzgun (azi Ion Corvin), oraș mai mult cu numele, s-au înregistrat 9 căsătorii, dintre care patru în luna februarie. Doar doi bărbați au știut să se iscălească. La Hârșova au avut loc 30 de căsătorii și aici februarie fiind luna cu cele mai multe celebrări (5). Din cei 60 de miri au știut să se iscălească doar zece bărbați și șapte femei.
 
Un aspect extrem de interesant este cel de la Mangalia, unde au fost în total 9 căsătorii, dar niciuna în prima jumătate a anului, în intervalul ianuarie – iulie. Din cei 18 s-au semnat în registru patru bărbați și trei femei.
La Medgidia au fost la fel 9 căsătorii, dar niciuna în intervalul aprilie septembrie. Din cei 18 miri sau semnat doi bărbați și o singură femeie.
 
Oraș bogat și populat de o mare comunitate exclusiv românească, Ostrov a avut 28 de căsătorii dintre care cele mai multe, 14, au avut loc în luna februarie. Mulți știau carte astfel că s-au iscălit 22 de bărbați și 6 femei.
 
În orașul Constanța situația s-a prezentat în felul următor: 35 de căsătorii în tot anul, dintre care 7 în ianuarie, 5 în iulie, 5 în decembrie etc. Au știut a se iscăli 25 de miri, precum și 15 dintre mirese.
 
Pentru județul Tulcea, situația căsătoriilor din mediul urban se prezintă astfel. Au fost în total 243 de căsătorii, dintre care 113 au fost în orașul reședință.
În urbea Tulcea, cele mai multe căsătorii, 33, au avut loc în ianuarie. De asemenea, s-au consemnat 20 în februarie, 7 în august, 8 în octombrie, 19 în noiembrie și 9 în decembrie.
 
La Babadag s-au înregistrat 18 căsătorii dintre care cele mai multe, opt, în februarie. La Chilia veche au fost 28 de căsătorii dintre care cele mai multe au avut loc în ianuarie (8) și octombrie (10). Isaccea a avut 20 astfel de evenimente, 11 dintre ele înregistrându-se în luna februarie. La Măcin s-au consemnat 20 iar la Mahmudia, 8.
Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării, oraș multi-etnic, a bifat 41 de căsătorii legale, lunile cele mai bogate fiind ianuarie (11), februarie (9) și decembrie (7).
 
În comunele rurale din județul Constanța s-au înregistrat 583 de căsătorii, dintre care cele mai multe au fost în ianuarie (144) și februarie (181). Pe raza județului, în mediul rural, în luna august au fosst doar două cupluri care și-au unit oficial destinele.
În comunele rurale din județul Tulcea au fost 610 căsătorii în fața ofițerului de stare civilă, iar lunile cele mai bogate, din acest punct de vedere, au fost ianuarie (138), februarie (196) și noiembrie(133). În tot județul, în luna aprilie s-a consemnat o singură căsătorie.
 
În primul articol destinat populației dobrogene a anului 1891 aminteam despre vârstele minime ale persoanelor căsătorite. Adăugăm acum faptul că în mediul rural, în județul Constanța nu a fost niciun caz de mireasă mai mică de 15 ani. Au existat însă 127 de mirese între 15 și 18 ani. În județul Tulcea au fost 97 de fete căsătorite înainte de a împlini 18 ani.
 
În ceea ce privește religia mirilor, nu se cunoaște pentru anul 1891 decât o situație exactă a creștinilor ortodocși. Pentru căsătoriții musulmani, creștini catolici, pentru cei de religie mozaică sau de alte confesiuni, s-au realizat statistici abia începând cu anul 1893. Așa se face că astăzi cunoaștem numai următoarele date: În județul Constanța 998 (bărbați și femei) au fost români ortodocși, 37 greci ortodocși, 2 sârbi ortodocși și 162 bulgari ortodocși.
În județul Tulcea au fost 768 de căsătoriți români ortodocși (femei și bărbați), 105 greci ortodocși, 507 bulgari și 184 de ruși.
 
La nivel național, după religie, în anul de referință, din totalul de 88.534 de persoane căsătorite, s-au consemnat 83.276 de ortodocși, 1743 de catolici, 197 de protestați, 82 de armeni, 64 lipoveni, 184 mahomedani, 2980 de religie mozaică, 2 persoane fără confesiune religioasă cunoscută.
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Mișcarea populațiunei României în 1891, Direcțiunea Statisticei Generale, Bucufrești 1895
Anuarul Statistic al României 1904
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 
 
Citește și:

Dobrogea în anul 1891 (I). Populație și familii