#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920) Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

Istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române, Vasile Pârvan s-a născut pe 28 septembrie 1882, la Perchiu, județul Tecuci, în prezent în județul Bacău, și s-a stins din viață pe 26 iunie 1927, la București.
A studiat la București (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga și Dimitrie Onciul) și apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică, preocupându-se îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizației greco-romane.
A organizat numeroase șantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria, și a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros și util.
 
Astăzi, când se împlinesc 93 de ani de la trecerea sa în neființă, ne-am oprit asupra unei recenzii la studiul lui Vasile Pârvan intitulat „Zidul cetății Tomi”, scrisă de directorul Liceului „Mircea cel Bătrân”, Gheorghe Coriolan, în anul 1920, și publicată în „Analele Dobrogei” Anul I, nr. 3 (1920)
 

„La întretăierea străzii Dorobanţilor cu bulevardul Ferdinand, alături de Grand Hotel, se vede un zid semicircular, gros de vreo 3 metri şi înalt de 2 m. La exterior, zidul e îmbrăcat cu trei rânduri de pietre mari, regulat tăiate; rândul de jos, scos mai în afară, formează soclul. Zidul acesta e partea de jos a unui turn de cetate; fiind pus în legătură cu urmele de ziduri cunoscute în alte părţi ale oraşului, dă putinţa să se urmăriască întreaga
linie fortificată a cetăţii Tomi.
O descriere tehnică a resturilor de ziduri şi o schiţă istorică formează cele două părţi ale acestui studiu.
1. Zidul semicircular amintit mai sus formează baza unui turn de apărare. În legătură cu turnul, se poate vedea o porţiune din zidul cetăţii pe o lungime de 9 m. Spre răsărit, zidul se poate urmări prin pivniţe, case şi curţi până la mare, unde blocurile de piatră stau prăvălite de pe ţărm în jos. Spre apus de turn, zidul mergea prin strada Dorobanți, apoi prin curtea comandamentului militar, în fundul căreia, aproape de trotoarul bulevardului Ferdinand, se văd temeliile unei construcţii mari; acolo se afla şi poarta cetăţii. Punând în legătură aceste urme de zid cu turnul amintit, autorul a putut însemna pe planul oraşului Constanța traseul sigur al celei mai mari părţi din zidurile cetăţii Tomi.
Pe una din pietrele de placaj ale temeliei turnului se citeşte inscripţia:
+ Makelari(ân)
Pedatou(ra)
P. I(d.
Inscripţia înseamnă: «Pedatura măcelarilor. Picioare 24». Breasla măcelarilor din Tomi a fost silită să contribue la facerea zidurilor. Termenul «pedatura» indică lucrarea la care au fost obligaţi măcelarii din Tomi (cuvântul «pedatură» fiind derivat din «pedes» unitatea de măsură). Administraţia imperială romană şi bizantină impuneau nu numai soldaților, ci şi diferitelor bresle de cetăţeni, şi chiar particularilor bogaţi, să lucreze la ziduri. Autorul pune inscripţia de mai sus în secolul al 6-lea după Hr. Printre restaurările datorate lui Iustinian, istoricul contemporan Procopius pune atât cetatea Tomi, cât şi Constantiana din vecinătate. Acest fapt, în concordanță cu caracterul inscriptiei, fac pe autor să admită că zidurile datează din vremea lui Iustinian. (...)

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

În timpul lui Octavian August, poetul Ovidius, exilat în Tomi, ne spune în ale sale Tristia şi Ex Ponto, că zidul cetăţii era singura apărare contra Bessilor şi Geţilor, cari veneau atacând din interiorul Scythiei Minore (Dobrogea). Ovidius vorbeşte de zidul (murus), nu tocmai înalt (brevis), cu o singură poartă, cu turnuri de observaţie (specula); ne aminteşte de paza zidului (custodia muri). După epoca de linişte şi prosperitate a Antoninilor, încep în secolul al 3 lea atacurile barbarilor. În acest timp, mulţi particulari contribue cu muncă sau cu bani la ridicarea sau repararea de ziduri. Astfel un Trac, Muca (poris) a ridicat un turn. Un sat, locuit de Bessi, din vecinătatea acestui turn a fost numit: Satul turnului lui Mucaporis (cam unde e Anadolchioi).
Mai târziu, sub Diocleţian (284 - 305) orăşenii (civitas Tomitanarum) sunt puşi să zidiască o nouă poartă (zidurile aveau acum cel puţin 2 porţi). Sub Teodosiu cel Mare, pela 386 d. Hr., barbarii atacă cetatea, însă sunt crunt bătuţi de Gerontius, comandantul trupelor din Tomi. Câţi barbari au scăpat cu viață, şi au găsit adăpost într'o «basilică extramurană», o biserică dincolo de ziduri.
Sub Anastasius 491 - :it81 sau mai probabil sub Justinian se refac zidurile cetăţii, ale căror urme se văd şi azi şi care formeazâ obiectul principal al studiului d-lui Pârvan.
Documentarea temeinică şi erudiţia întinsă fac această lucrare indispensabilă pentru cunoaşterea trecutului oraşului Tomi în antichitate”.

 
#citește mai departe în „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920)
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală Vasile Pârvan, un promotor al latinităţii în Dobrogea