Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
00:23 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

ro

18 Sep, 2021 00:00 3755 Marime text
  • Pe 19 septembrie 1907, se năștea Arşavir Acterian 
În urmă cu 114 ani, se năștea la Constanța scriitorul Arşavir Acterian, într-o familie de comercianți armeni care a dat culturii românești încă doi intectuali de elită: Haig şi Jeni Acterian. Pentru că frații săi au murit prematur, Arșavir s-a ocupat de editarea volumelor lor, făcând astfel cunoscute publicului memorialistica, literatura și corespondența lor cu personalități marcante ale vremii.
 
Prețios martor al secolului XX, Arşavir Acterian a fost prieten şi coleg cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian, Dan şi Emil Botta, Mircea Vulcănescu, Nicu Steinhardt, Barbu Brezeanu, Petre Ţuţea, cu acesta din urmă împărţind celula de la Aiud, unde a fost închis pentru „complot împotriva ordinii publice”, între anii 1949 şi 1953 şi 1959 şi 1964. În intervalul dintre cele două detenţii, şi-a câştigat existenţa ca ajutor de mozaicar, librar şi anticar, statistician şi documentarist la Centrul de Hematologie din Bucureşti.
 
Jurnalele sale, care acoperă peste 60 de ani de evocări, cu întreruperi cauzate de anii petrecuți în temniţele comuniste, relevă personalitatea unui om cu trăiri interioare de o intensitate ieşită din comun, cititor nesățios și comentator subtil al fenomenului cultural, social și politic al epocii. De o expresivitate deosebită sunt portretele pe care le-a făcut marilor săi prieteni (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Emil Botta, Petre Ţuţea, Constantin Noica), evocați cordial sau afectuos-ironic, în instantanee vii și pitorești.

A colaborat cu numeroase publicații bucureștene, precum „Vremea”, „Ultima oră“, „Axa”, „Freamătul vremii”, „Vlăstarul“, „Ecoul“, „Fapta“, „Curentul“, „Floarea de foc“, „Dreapta“, „Ultise“, „Discobolul“, „A.B.C.“, „Ideea românească“, „Da și Nu“, „Excelsior“, „Viața“, „Seara“, „Tribuna tineretului“, „Duminica“, „Secera“, semnând cu diverse pseudonime: Ahaşverus, Alexandru Argeşiu, Alexandru Cârjeu, Arşavir Emin, Dumitru Georgescu, A. Gheorghe, Aristide Mânu, N. Ar. Mânu, Al. Mânu, A. N. Suitariu, Ulysse, Alex. Vasia, Gheorghe Zamfir.

După 1990, și-a văzut publicate volumele „Jurnalul unui pseudofilozof” (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1990), „Cum am devenit creştin” (Ed. Harisma, Bucureşti, 1994), „Privilegiaţi şi năpăstuiţi” (Ed. Institutul European, Iaşi, 1994), „Jurnalul în căutarea lui Dumnezeu” (Ed. Institutul European, Iaşi, 1994 ), „Portrete şi trei amintiri din puşcărie” (Ed. Ararat, Bucureşti, 1996).

Arşavir Acterian a încetat din viaţă la 18 septembrie 1997, cu o zi înainte de a fi împlinit 90 de ani.
 
În volumul său,  „Armeni de seamă din România”, Simion Tavitian îi dedică lui Arșavir Acterian un portret cuprinzător, din care reproducem mai jos un fragment:  
 
 
„Arșavir Acterian s-a născut la Constanta (Kiustenge, cum îi plăcea lui să-și denumească orașul natal), în ziua de 19 septembrie 1907. Prietenul său de clasă, Eugen Ionescu, notează despre părinții lui Arșavir, în cartea sa «Souvenirs et derniere rencontre» (Signatur, Elveția, 1989): «În seara dinainte de plecare de nuntă, cu soția mea și cu mine am fost invitați la părinții armeni ai lui Arșavir Aram, tatăl lui și cu soția sa, al cărei nume l-am uitat (Haiganuș, n.n.). Niște armeni pitorești, veseli. Ne-au servit cu măsline fără sâmburi, tăiate-n bucăți - caviarul săracului, cum spuneau ei».

În ceea ce-l privește pe Arșavir, bunul său coleg Barbu Brezeanu notează în amintirile sale: «Îl prețuiam și îl iubeam de o viață pe decanul breslei noastre scriitoricești, pe sfiosul și bunul nostru Arșavir Acterian. Făceam parte din aceeași tagmă și promoție a Liceului «Spiru C. Haref» (1920-1928), unde acum peste 70 de ani devoram literatura - el cu precădere, pe cea filosofică - în dauna manualelor școlare și mai cu seamă a celor de matematică - antipatie ce ne-a atras tuturor celor din clasa a VII-a modernă epitetele de «ageamii» și de «troglodiți», mânios rostite de profesorul de matematici care era poetul Ion Barbu și care, ne-a devenit, efectiv, profesor de literatură. Tot atunci, în primăvara anului școlar 1928, debutam în «Vlăstaru» - revista liceului - împreună, dar și cu Eugen Ionescu, Noica Constantin».
 
DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF
 
După terminarea liceului, Arșavir Acterian se înscrie la Drept. Devine avocat stagiar (ca și prietenii săi Mihail Sebastian și Emil Gulian). Se angajează ca secretar la ilustrul său profesor de drept constituțional Anibal Teodorescu. Student fiind, Arșavir face parte din redacția ziarului «Ultima oră», la insistențele lui Petre Comarnescu, având de îngrijit pagina culturală. În 1929 apare «Vremea», subintitulându-se «săptămânal al intelectualității române». Proprietari: fostul primar general al Capitalei, Vasile Donescu, și dramaturgul Al. Valjean, cuscrul acestuia. Arșavir ocupă, vremelnic, funcția de secretar de redacție, având meritul de a strânge în jurul publicației nume ca Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Geo Bogza, Ion Călugăru, Mihail Sebastian ș.a.

El însuși devine colaborator la numeroase publicații din Capitală unde semnează sub diverse pseudonime: Ahașveriș, A. Emin, Ar. Manu, Rivas Ra (Arșavir, anagramă), Alx. V asia, Gh. Zamfir, în Ecoul (1929), Axa (1932), Discobolul (1932), Fapta (1930), Freamătul vremii (1932), ABC (1934-35), DA și NU (1936), Excelsior (1936-39), Duminica (1943). Fusese poreclit «martorul secolului». A mers astfel o vreme cot la cot cu marii lui prieteni.”
 
 

#citește mai departe în cartea „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi.html


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: captură youtube/arhiva tvr

Citește și:

#citeșteDobrogea Arșavir Acterian, un martor de excepție al epocii sale
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari