#DobrogeaDigitală Colegiul Național „Mihai Eminescu“, un veac de povești (galerie foto)

• Monografia elaborată la centenarul liceului de profesorii Nicoleta Benchea, Claudia Portase şi Mihai Paris a însemnat o muncă de echipă, susţinută şi de colaboratori precum Constantin Cheramidoglu (Arhivele Naţionale, Secţia Judeţeană Constanţa), director Corina Apostoleanu (Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman“ Constanţa), dar şi de la Biroul de Informare Documentară şi Bibliografică, foşti directori, profesori ai liceului teoretic, care au elaborat în diverse momente ale istoriei acestuia articole, monografii, anuare.
• Sub clădirea Colegiului Național ,,Mihai Eminescu“ au stat ascunse ruinele unei bazilici paleocreştine, datate din secolele III-IV.

Volumul cuprinde puțin peste 140 de pagini și este construit sub forma unei broșuri, publicat în anul 2019. Adunate la un loc, gândurile profesorilor Colegiului Național „Mihai Eminescu“ din Constanța descriu parcursul atât din punct de vedere istoric al instituției cât și din punct de vedere al învățământului. În volum sunt prezentate și ilustrate cu fotografii informații dintre anii 1919-2019, făcând referire și la anumite situații importante dinainte de 1919.

Profesor universitar doctor Adrian Bavaru, rector onorific al Universității „Ovidius“ Constanța socotește că împlinirea centenarului de la înființarea Colegiului Național „Mihai Eminescu“ din Constanța reprezintă un moment de referință al învățământului de pe meleagurile dobrogene.

„Aniversarea are loc la scurt timp după ce întreaga țară a sărbătorit centenarul Marii Uniri și al celor 140 de ani de când pământul dobrogean s-a reîntors la patria mamă, evenimente deosebit de importante pentru istoria țării noastre.“

Colegiului Național „Mihai Eminescu“ a purtat inițial denumirea de „Institutul Național pentru Domnișoare“. Prima directoare a instituției a fost Valentina Boteanu, profesoară de franceză, originară din Basarabia, între anii 1919 - 1948. S-a născut ca o școală privată pentru fete, iar cu timpul s-a transformat în prima școală de meserii din județ. Valentina Boteanu a înființat, cu sprijinul autorităților locale, acest prim liceu teoretic pentru fete din Constanța. În acele vremuri, liceele erau demixate, băieții învățând la Colegiul „Mircea cel Bătrân“.

Pornirea sistemului educațional atât din România, cât și din Dobrogea s-a confruntat cu piedici majore: începând de la a convinge părinții să-și lase fetele să studieze, până la a găsi locație pentru susținerea cursurilor, dar și bani de la minister pentru a susține o programă școlară în continuă dezvoltare.

”Colindând din casă în casă, cu registrul de înscriere în geantă, nu pot uita, de pildă scenele comice, când stăpâna casei, neştiind româneşte, mă lua drept moaşă şi mă ruga să revin peste 2-3 săptămâni când urma să aştepte fericitul eveniment, nici scenele penibile când eram poftită să-i las în pace cu şcoala românească”, povestea profesoara de franceză în 1937, la finele carierei sale.

Trăind vremuri dificile, elevele au fost adesea trimise în alte orașe pentru a-și continua studiile din cauza bombardamentelor sau războaielor. Indiferent care au fost provocările, s-au căutat întotdeauna soluții ca școala să nu fie desființată. A reușit șă convingă o mare parte din eleve să învețe carte pentru a putea evolua și pentru a-și schimba statutul. Însă, o altă problemă a apărut și anume lipsa posibilităților părinților de a-și susține fetele eminente la școală. Astfel, s-au acordat burse pentru fetele de țărani și profesorii au pus bani pentru a le susține.

De-a lungul anilor, instituția și-a tot schimbat numele: Liceul de fete „Domnița Ileana“, după război, a rămas un liceu pentru fete însă sub denumirea „Ana Ipătescu“, iar prin anii `70 capătă actualul nume, primind ulterior titlul de Colegiu Național.

Sub clădirea Colegiului Național ,,Mihai Eminescu“ au stat ascunse ruinele unei bazilici paleocreştine, datate din secolele III-IV

Pe lângă amprenta importantă din punct de vedere al învățământului pe care o poartă colegiul, există și o admirată parte istorică. Sub clădirea Colegiului Național „Mihai Eminescu“ s-au descoperit, în anul 1962 de către profesorul Romulus Popa Bran, ruinele unei bazilici paleocreștine, datate din secolele III-IV.

„Pe opt trepte de piatră, zidite într-un culoar lung de 3,20 m şi larg de 0,83 m, situat pe latura de vest a criptei, se coboară la 2,50 m adâncime faţă de nivelul solului actual, unde se află o intrare înaltă de 1,66 m şi largă de 0,80 m, cu chenarul din lespezi mari de piatră cioplită.“

Partea care s-a păstrat este de fapt un monument funerar comemorativ, în care se presupune că au fost păstrate osemintele episcopilor.

„Vestigiile creștine din curtea Colegiului Național „Mihai Eminescu“, Constanța au fost vizitate de înalte oficialități bisericești de două ori: prima dată la 9 noiembrie 1975, când a fost ridicată Episcopia Dunării de jos la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura „Arhiepiscopia Tomisului și a Dunării de Jos“, a doua oară la 8 noiembrie 2001, cu prilejul cinstirii patronului spiritual al Colegiului Național „Mihai Eminescu“ – moment la care Înalt Preasfințitul Teodosie – Arhiepiscopul Tomisului, a vizitat cripta pentru sfintele moaște de sub altar, cu fragmentele de pictură în frescă, și, rostind cuvinte de prețuire pentru acest lăcaș de cult creștin, a promis declanșarea demersurilor pentru ridicarea pe acest loc a unei mici capele în care să se desfășoare și unele ore de religie cu elevii colegiului.“

Citește continuarea în cartea „100 de ani de tradiție și performanță în educație - 1919-2019. Colegiul Național Mihai Eminescu Constanța“  

 
Sursa foto: „100 de ani de tradiție și performanță în educație - 1919-2019. Colegiul Național Mihai Eminescu Constanța“  

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

„Jurnalul de operațiuni al Diviziei de Infanterie de Rezervă” – Cine este generalul M. Cerchez, cel care a notat fiecare pas

„Tenha Juvah“, reședința cea mai iubită de către Regina Maria (galerie foto)

 
 
 
 

Galerie foto: