#DobrogeaDigitală „Jurnalul de operațiuni al Diviziei de Infanterie de Rezervă” – Cine este generalul M. Cerchez, cel care a notat fiecare pas

 

• Apărut sub egida Așezământului Cultural Ion C. Brătianu, în anul 1929, „Jurnalul de operațiuni al Diviziei de Infanterie de Rezervă“ constituie un manuscris inedit în care sunt consemnate evenimentele la care a luat parte în perioada 23 iulie 1877 – 29 iulie 1878 această divizie.

La scrierea cărții „Jurnalul de operațiuni al Diviziei de Infanterie de Rezervă“ a participat și generalul Radu Rosetti, care a construit introducerea și notele.

Radu Rosetti a găsit la fiul generalului M. Cerchez un registru cartonat în care erau consemnate, zi de zi, operațiunile Diviziei de rezervă (denumită ulterior a II-a), de la 23 iulie 1877 și până la 17 ianuarie 1878. În completare, de la 18 ianuarie 1878 până la 29 iulie 1878 avea să găsească acte relative la războiul din 1877-1878 la Serviciul Istoric, din Marele Stat Major.

Volumul este redactat atât pe baza înscrierilor oficiale, cât și pe baza unor povestiri. Totul începe cu notițele căpitanului Balanu. Născut pe 7 octombrie 1847, Temistocle Balanu a urmat cursurile școlii militare și a ieșit sublocotenent pe 2 iulie 1867. Un an mai târziu, a obținut un concediu pentru a urma cursurile Școlii de stat major din Paris timp de trei ani. Din 2 septembrie 1868 a început școala, însă parcursul său a fost întrerupt din cauza războiului franco-german. Primește apoi un nou concediu și își termină Școala de stat major din Belgia în 1873. Îndeplinește funcția de ofițer de ordonanță pe lângă comandamentul brigadei a II-a din Divizia a III-a în toamna anului 1876. Este pus în funcția de căpitan începând cu 1 ianuarie 1877. 

A fost mutat în rândul ofițerilor de stat major la divizia comandată de Cerchez în anul 1877 și a servit războiului. Ajunge la gradul de colonel în data de 1 ianuarie 1895.

Comandantul diviziei, al cărei jurnal îl scria Balanu, era colonelul M. Cerchez. Acesta se născuse în Bârlad, pe 8 iunie 1839 şi, era fiul lui Costache Christodor şi al soţiei acestuia, Elencu, fiica Hatmanului Costache Gh. Cerchez. Părinţii săi aveau în apropiere de Bârlad, în valea râului cu acelaşi nume, o moşioară, numită Băseşti. Aceasta fusese cunoscută sub denumirea de „Cotul Cerchezoaiei". Și-a început studiile acasă, în Iași, cu un refugiat polonez Mitrasewsky, continuând cu Academia Mihăileană. După ce urmase şi şcoala militară, fusese înaintat sublocotenent, în infanterie, pe 10 aprilie 1857. Cu repeziciunea cu care se înainta în acea vreme, fapt datorat şi lipsei de ofiţeri şi măriri continue a numărului unităţilor - ajunge locotenent pe 26 septembrie 1858, căpitan la 30 august 1860, maior la 27 Decembrie 1863.
 
Era să-şi vadă cariera terminată în acest grad, căci, în urma revoluţiei din 11 Februarie 1866, rămânând credincios lui Cuza-Vodă, a părăsit armata şi s-a ocupat de moşia soţiei sale Zabolotenii (lângă Bivolari, în judeţul Iaşi). Domnitorul Carol, care i-a văzut bine pe ofiţerii ce nu-şi încălcaseră jurământul, i-a rechemat curând în activitate. Astfel, Cerchez a ajuns locotenent-colonel la 2 decembrie 1867 şi colonel la 1 Ianuarie 1870, adică la vârsta de 30 ani.

„În luna iunie 1876, Cerchez e numit comandant al Corpului de observaţie de la Gruia, menit a apăra neutralitatea noastră în timpul războiului sârbo-turc. Am publicat aiurea actele din dosarul său de corespondenţă de atunci din care reiese că Cerchez fusese un comandant destoinic, care, apreciind exact situaţia de pe câmpul de luptă de peste Dunăre, luase măsuri tactice potrivite şi dovedise că era un bun gospodar, foarte activ şi plin de demnitate, atât ca şef faţă de reprezentanţii puterilor de peste Dunăre, cât şi ca om faţă de inferiorii şi de superiorii săi. Cu ocazia concentrării din toamna aceluiaş an, Cerchez e numit comandant al brigadei a II-a (compusă din regimentele zia4 linie şi 2 Dorobanţi) din Divizia a-II-a. La mobilizare, în aprilie 1877 e numit comandant al Diviziei I, care era concentrată la Radovan şi împrejurimi. Primind ordin a acoperi Dunărea, în sectorul Lom-Palanca-Gura Timocului, 25 aprilie – 7mai, divizia se află în sectorul ordonat, avându-și cartierul general la Calafat. Tunurile lui Cerchez sunt acelea care răspund la Calafat, primelor focuri ale turcilor, precum trupele de sub ordinele sale sunt acelea care resping incursiile turceşti şi acoperă concentrarea armatei române în Oltenia. Hotărându-se, în iulie, trecerea armatei peste Dunăre, în ajutorul ruşilor, ordinea de bătaie suferă o modificare şi Cerchez e numit comandant al Diviziei zise de rezervă al cărei jurnal ne va arăta acţiunea sa în timpul războiului. După război, generalul Cerchez a comandat succesiv Diviziile I şi IV teritoriale. El a încetat din viaţă la Iaşi, în ziua de 12 iunie 1885, şi este înmormântat în cimitirul Eternitatea.“, relatează autorul.

Citește continuarea în cartea „Jurnalul de operațiuni al Diviziei de Infanterie de Rezervă“.

Sursa foto: „Jurnalul de operațiuni al Diviziei de Infanterie de Rezervă“

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Necropole elenistice la Tomis“ – Descoperirile care întregesc tabloul vieții sociale, economice, politice și spiritual-culturale
 
#DobrogeaDigitală: „Costache Negri“, de Pericle Martinescu – Omagiu adus marelui patriot moldovean și boier generos