#DobrogeaDigitală Despre Cernavodă - „Așezarea orașului și populația“

 
Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 
Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“. 
 
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
 
Așadar, după cum punctează autorul, „ să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După exunerea primelor trei capitole, continuăm astăzi cu prezentarea cel de-al patrulea capitol, „Așezarea orașului și populația“. Redăm, în cele ce urmează, partea despre populația orașului:
 


„Populaţiunea comunei în anul 1895, după statistica întocmită de G. l. Lahovari, G-J C. l. Brătlanu şi Gr. Tocilescu, era 490 familii, cu 2235 suflete, din care bărbaţi 1207, femei, 1128, cu 369 case. Supuşi români 1532, supuşi străini 315, nesupuşi nici unei protecţii 388. După religie: ortodoxi 1359, catolici 269, mahomedani 537, şi mozaici 70.
 
După ocupaţiuni, în comună erau; industriaşi 16, comercianţi 134 (23 cârciumari), plugari 154, cu 3 maşini de bătut porumb, 4 maşini de vânturat,  40 pluguri, 91 căruţe , 6000 capete de vite, dintre cari 155 cai, 421 boi, 28 bivoli, 5324 oi, 48 capre şi 31 porci. În anul 1905, făcându-se recensământul general, în Cernavodă erau: 687 familii cu 2355 suflete şi cu 500 case. (Decizia consiliului comunal din 18  Mai 1905).
 
În anul 1912, populaţiunea oraşului, după naţionalitatea de origină erau: Români 4481, Germani 15, Unguri 147, Ruşi 4, Bulgari 252, Turci 334, Evrei 150, alte naţionalităţi 350 în total 5743 suflete. («Dobrogea» de Romulus Seişeanu, pag. 195). După datele statistice de la biroul populaţiei, din an. 1936: Români 6038, Turci 425, Bulgari 37, Unguri 10, Greci 9, Sârbi 9, Evrei 33, Armeni 19, Germani 7, precum şi alte naționalităţi, 308. Total 6895 suflete, din cari bărbaţi 3342, femei 3553, capi de familii 1746. După religie: ortodoxi 6178, catolici 165, protestanţi 29, mahomedani 442, mozaici 33, gregorieni 40, adventişti 8.
 
Profesii: ingineri 7, medici 7, farmacişti 3, advocaţi 3, judecători 2, învăţători 13, preoţi 2, funcţionari 89, mari agricultori 2, mici agricultori 33, plugari 279, brutari 18, băcani 39, cârciumari 19, cofetari 3, bragagii 17, cafegii 7, măcelari 7, tâmplari 28, fierari 37.
 
Locuri virane 110, case de locuit 1349, hoteluri 3, restaurante 6, geamii 1, un templu evreesc, o biserică creştină, 2 cazărmi, un spital, 2 gări, 19 cârciumi, 4 cafenele, 4 magazine de manufactură, 21 băcănii, 4 bragagerii, 3 librării, 2 farmacii, un abator comunal, 7 ferme, 2 mori sistematice, una fabrică de ciment, una de şuruburi, o fabrică de ţjglă şi cărămidă, una piuă pentru postav, 2 fabrici de ape gazoase, 3 ateliere de rotărie, 7 frizerii, 9 croitorii, 12 ateliere de încălţăminte, 7 ateliere de tâmplărie şi mobile, 2 turnătorii şi 3 localuri de şcoală.“
 
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Când s-a întemeiat orașul Cernavodă? De unde și-a luat numele“