Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:05 24 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Despre Cernavodă - „Starea orașului în trecut și în prezent“ (IV)

ro

27 Aug, 2023 17:00 1741 Marime text
  • După expunerea primelor patru capitole, continuăm astăzi cu prezentarea celui de-al cincilea capitol, „Starea orașului în trecut și în prezent“. 

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 
 
Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 


Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
 
Așadar, după cum punctează autorul, „să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor patru capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al cincilea capitol, „Starea orașului în trecut și în prezent“. În ediția curentă vom prezenta paginile scrise despre, poate, cea mai neagră perioadă din lucrare, cea a Primului Război Mondial. Rândurile de mai jos relatează, în maniera specifică, atmosfera de pe atunci și nu numai:
 
„De abia trecuseră 2 luni de la intrarea noastră în războiu şi în urma înfrângerilor suferite, trupele române retrăgându-se, bubuitul tunului se auzea tot mai aproape de Cernavoda. Funcţionarii administrativi, mobilizaţi pe loc, primiseră ordin din să părăsească oraşul, luând din arhivele instituţiilor, ce se putea retrage. Pentru a se înlătura panica în mijlocul populaţiei, funcţionarii aveau ordin să execute toate în secret. Cu toate acestea, ordinul de retragerea autorităţilor nu mai era un secret pentru nimeni în Cernavoda, chiar nici pentru micii copilaşi şi începând din ziua de 10 Octombrie, copii, femei şi bătrâni, cu bagaje în spinare, au luat drumul pribegiei.
 
«În dimineaţa de 19 Octombrie, pe tot frontul larg de 17 Km., trupele germane şi bulgare deslănţuiau o formidabilă ofensivă.
 
Pământul gemea sub descărcăturile artileriei lor grele în vreme ce văzduhul fierbe ca un cazan încins de flăcări. Se vedea dela început că inamicul ţintea sectorul Topraisar, la jumătatea drumului dintre Cobadin şi Mare. De pe o movilă, construită de vreunii din barbarii cari au semănat odinioară din belşug cu astfel de tumuli Dobrogea, primul dintre barbarii cari reveneau din Sud, de data aceasta. Mackensen însuşi, cu faţa întunecată ca o furtună, conducea în persoană lupta, în vreme ce, mai spre răsărit, prinţul de coroană al Bulgariei, Suveranul Boris de astăzi, urmărea lupta din spatele trupelor bulgare.
 
La Sud de Topraisar construită după toate regulile războiului modern era poziţia românii . Alături şi mai presus decât execuţia technică a poziţiei, aveam cu noi valoarea deatâtea ori arătată a diviziei XIX sub comanda bravului Colonel C. Scărişoreanu: din ea făcea parte şi regimentul 9 vânători şi 40
Călugăreni, eroii dela Amzacea. Aceştia din urmă jură pe  steag, cu mâna întinsă, că nu vor da un pas înapoi și cel mai înfricoşător bombardament de artilerie din câte se văzuse până acum în Dobrogea, se deslăntui asupra pozitiilor la Topraisar. 
 
Două zile şi două nopți. curg avalanşe de foc topit peste liniile noastre, la adăpostul cărora, în răstimpuri, infanteria inamică vine valuri, valuri.
 
Totul, însă, e zadarnic. Pozitia de fier a Topraisarului e descoperită și atacată de flanc şi în ziua de 21 Octombrie, după o înversunată rezistență de două zile şi ju mătate, Topraisarul cade. Cade şi Cabadinul, prin nevolnicia Ruşilor şi cu ele cad şi cheile frontului nostru întreg din Dobrogea.
 
O furtună şi o ploaie torențială se abat pe câmpul de bă- tae, pe care trupele noastre se retrag desorganizate. Iar tune tele şi fulgerele furtunii, ca şi răpăitul sălbatec al ploii, limbile imense. de foc, ale cisternelor Constanţei, după aceea toate a cestea se amestecă şi se împletesc cu sborul nebun al proecti lelor ce spinteca în fiece secundă văzduhul şi dau, laolaltă, tas bloul apocaliptic al judecăţii din urmă.
 
Aeroplanele duşmane, imense păsări de pradă, plutesc în rotocoaie şi aruncă bombe în Constanta intrată în agonie, în trupele decimate, ca şi în convoiurile de pribegi ce luau spre Nord, drumuri neştiute...
 
Cu toată eroica apărare a Cernavodei de trupele române, de aci ca şi de monitoarele de pe Dunăre, cu toate acestea, spre a nu se repeta dezastrul dela Turtucaia. În noaptea de 24-25 Octombrie, trupele române se retrag din Cernavoda.
 
Podul Carol I e distrus şi el pe portiunea de pe Borcea şi balta din mijloc.»“
 
Va urma.
 
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Starea orașului în trecut și în prezent“ (III)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari