#DobrogeaDigitală Dobrogea și năvălirea slavilor şi bulgarilor - „Bulgarii au exercitat dominaţiunea lor asupra Moesiei inferioare, în tovărăşie cu Vlachii“

 

     
În anul 1913, apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
 
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
 
Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
 


În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
 
Primele paragrafe din prima parte „Date geografice“ abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone.
 
Următoarea secțiune este dedicată prezentării istorice din perioada antichității. Menționăm, însă, că informațiile din lucrare se raportează la bibliografia și descoperirile istorice până în anul 1913, anul publicării lucrării. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate acestei perioade.
 
Lucrarea prezintă cronologic tabloul istoric în secțiunea „Dobrogea pe timpul dominațiunei romane“, cuprinzând următoarele rubrici: „Imperiul Român“, „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, Cum se numea Dobrogea în anticitate și pe timpul dominațiunei romane; limitele ei“.
 
Rubrica dedicată „Imperiului Roman“ prezintă evoluția dominației romane în Dobrogea, reliefând etapele romane cuceririlor romane. Urmează „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, din care aflăm luptele duse cu triburile barbare, implicația activa a romanilor în reconstruire și apărare etc.
 
Numeroase pagini abordează o problemă încă actuală, cea a denumirii și limetelor Dobrogei înainte de stăpânirea romană. Astfel că, autorul dedică acestei problematici rubrica intitulată „Cum se numia Dobrogea în anticitate și pe timpul dominației romane; limitele ei“.
 
Al treilea subcapitol este intitulat „Dobrogea de la năvălirea slavilor şi bulgarilor până la dominaţiunea turcească. Aflăm astfel despre o nouă etapă din istoria Dobrogei. Subcapitolul este structurat în mai multe rubrici, după cum urmează: Slavii și Avarii, Bulgarii, Imperiul româno-bulgar.
 
Următoare rubrică, „Bulgarii“, se întinde pe numeroase pagini.. Numărul generos de pagini ne determină să structurăm prezentarea acestei secțiuni în mai multe ediții. În prima parte, prezentată în ediția trecută, autorul relata despre originea bulgarilor. Autorul trece în revistă diverse opinii referioare la aceasta. Finalul secțiunii prezintă o recapitulare a celor antemenționate.
 
Redăm în cele ce urmează a opta parte din secțiunea din lucrare intitulată „Bulgarii“, restul urmând a fi prezentat într-o ediție viitoare:
 
„Dar, din cele arătate mai sus, credem că încheierea sau concluziunile ce s'ar putea trage, cu privire la caracterul politic al dominaţiunei bulgare în perioada dela 679 la 971, sunt următoarele:
 
1. Bulgarii au exercitat dominaţiunea lor asupra Moesiei inferioare, în tovărăşie cu Vlachii; această tovărăşie fiind înlesnită după anul 864 încoace şi prin creştinarea Bulgarilor, fapt care i-a apropiat şi mai mult de Vlachi.
 
2. Dominaţiunea bulgară asupra Scythiei în perioada de timp de la 679-971, se deduce mai mult din faptul că nu se poate stabili documentat că un alt popor constituit în stat ar fi stăpânit această regiune.
 
Afirmând aceasta, nu putem trece totuşi mai departe, fără a menţiona aci şi oarecari relaţiuni istorice de pe vremea dominaţiunei în cestiune, relaţiuni care, examinate din punctul de vedere special al faptelor la care ele se referă, pot conduce la o caracterizare mai de amănunt a acestei dominaţiuni.
 
Astfel, în patru mari expediţiuni ce organizează Împăratul Cupronim asupra Bulgarilor, la 749, 763, 766 şi 774, istoricii acelor timpuri ne arată  că «operaţiunile de uscat sunt combinate cu operaţiunile flotei, trimisă la gurile Dunării», că «flota de pe Dunăre primeşte ordin să ridice pânzele», iar «armata de uscat să se întruneaseă la munţii Hemului cu armata debarcată de flotă la Dunăre» etc.
 
De asemenea în anul 916, Împărăteasa Bizanţiului Zoe, «la ştirea înfrângerii armatei sale, trimise ordin Patriciului Roman, comandantul flotei, de a merge la malurile Dunării, pentru a ajuta pe Leon Phocas, care voia să repare greşeala, prin o lovitură în Bulgaria» etc.“