#DobrogeaDigitală Dobrogea și năvălirea slavilor şi bulgarilor - „Bulgarii, cu toate încercările ce au mai făcut, n-au putut scăpa de jugul bizantin“
16 Jul, 2024 17:00
16 Jul, 2024 17:00
16 Jul, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
973
Marime text
- Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
În anul 1913, apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
Primele paragrafe din prima parte „Date geografice“ abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone.
Următoarea secțiune este dedicată prezentării istorice din perioada antichității. Menționăm, însă, că informațiile din lucrare se raportează la bibliografia și descoperirile istorice până în anul 1913, anul publicării lucrării. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate acestei perioade.
Lucrarea prezintă cronologic tabloul istoric în secțiunea „Dobrogea pe timpul dominațiunei romane“, cuprinzând următoarele rubrici: „Imperiul Român“, „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, Cum se numea Dobrogea în anticitate și pe timpul dominațiunei romane; limitele ei“.
Rubrica dedicată „Imperiului Roman“ prezintă evoluția dominației romane în Dobrogea, reliefând etapele romane cuceririlor romane. Urmează „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, din care aflăm luptele duse cu triburile barbare, implicația activa a romanilor în reconstruire și apărare etc.
Numeroase pagini abordează o problemă încă actuală, cea a denumirii și limetelor Dobrogei înainte de stăpânierea romană. Astfel că, autorul dedică acestei problematici rubrica intitulată „Cum se numia Dobrogea în anticitate și pe timpul dominației romane; limitele ei“.
Al treilea subcapitol este intitulat „Dobrogea de la năvălirea slavilor şi bulgarilor până la dominaţiunea turcească. Aflăm astfel despre o nouă etapă din istoria Dobrogei. Subcapitolul este structurat în mai multe rubrici, după cum urmează: Slavii și Avarii, Bulgarii, Imperiul româno-bulgar.
Următoare rubrică, „Bulgarii“, se întinde pe numeroase pagini.. Numărul generos de pagini ne determină să structurăm prezentarea acestei secțiuni în mai multe ediții. În prima parte, prezentată în ediția trecută, autorul relata despre originea bulgarilor. Autorul trece în revistă diverse opinii referioare la aceasta. Expunerea istorică continuă cronologic, autorul ajungând la anul 1186.
Redăm în cele ce urmează a treiaparte din secțiunea din lucrare intitulată „Bulgarii“, restul urmând a fi prezentat într- ediție viitoare:
„La 807 veni la tronul Bulgariei Krum, om răsboinic, îndemânatic şi neobosit, despre care se spune că guvernă poporul cu severitate. El muri la 815 lăsând Bulgaria mărită şi stăpână, se zice, de la Hem până la Carpaţi. După Krum urmă câţiva domnitori neînsemnaţi până la Boris, care la 864 introduce creştinismul la Bulgari, el însuşi botezându-se cu numele Mihail.
Unul din urmaşii săi, Sirneon (893-927) susţine lupte cu Bizantinii şi se face temut de ei şi de Unguri. El luă titlul de: «Ţar al Bulgarilor şi Vlachilor şi Stăpânitor al Grecilor». O lunga domnie a lui Petru (927-918) începe decadenţa Bulgarilor, din cauza intrigilor la curte şi a nemulţumirilor provocate de politica dependent. Grecilor, urmată de Ţar.
Un boer din Târnova, Şişman, fondă atunci în Macedonia şi Albania un alt stat bulgar, independent, încoronându-se şi el «Ţar». De aceste desbinări au ştiut să profite numai decât Bizantinii, cari, sub Impăratul Tzimisches supun şi desfiinţează în 971 statul bulgar de răsărit (Preslav).
Celalat stat bulgar, înfiinţat de Şişman în Macedonia, străluci sub un fiu al acestuia Samuil (976-1014), care luă titlul de «Ţarul tuturor Slavilor», având reşedinţa la Ochrida. Dar vitejia s-a, n'a putut asigura o viaţă durabilă statului bulgar.
După moartea lui Samuil, Bulgarii, cu toate încercările ce au mai făcut, n'au putut scăpa ele jugul bizantin. În 1018, Impăratul Vasile Bulgaroctonul supune şi Bulgaria de apus. Timp mai bine ele un secol şi jumătate după aceasta, adică până la Asanizi (1186), Bulgarii nu m-ai sunt decât o simplă populaţiune a Imperiului Bizantin“.
Va urma.
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Dobrogea în perioada dominației romane - „De la Strabo, Dobrogea începe a fi cunoscută sub numele de Scythia minor
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii