#DobrogeaDigitală Dobrogea și năvălirea slavilor şi bulgarilor - „Cea dintâi Bulgarie a avut caracterul cul­tural grecesc şi nicidecum pe cel slav“

 

În anul 1913, apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
 
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
 


Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
 
În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
 
Primele paragrafe din prima parte „Date geografice“ abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone.
 
Următoarea secțiune este dedicată prezentării istorice din perioada antichității. Menționăm, însă, că informațiile din lucrare se raportează la bibliografia și descoperirile istorice până în anul 1913, anul publicării lucrării. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate acestei perioade.
 
Lucrarea prezintă cronologic tabloul istoric în secțiunea „Dobrogea pe timpul dominațiunei romane“, cuprinzând următoarele rubrici: „Imperiul Român“, „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, Cum se numea Dobrogea în anticitate și pe timpul dominațiunei romane; limitele ei“.
 
Rubrica dedicată „Imperiului Roman“ prezintă evoluția dominației romane în Dobrogea, reliefând etapele romane cuceririlor romane. Urmează „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, din care aflăm luptele duse cu triburile barbare, implicația activa a romanilor în reconstruire și apărare etc.
 
Numeroase pagini abordează o problemă încă actuală, cea a denumirii și limetelor Dobrogei înainte de stăpânirea romană. Astfel că, autorul dedică acestei problematici rubrica intitulată „Cum se numia Dobrogea în anticitate și pe timpul dominației romane; limitele ei“.
 
Al treilea subcapitol este intitulat „Dobrogea de la năvălirea slavilor şi bulgarilor până la dominaţiunea turcească. Aflăm astfel despre o nouă etapă din istoria Dobrogei. Subcapitolul este structurat în mai multe rubrici, după cum urmează: Slavii și Avarii, Bulgarii, Imperiul româno-bulgar.
 
Următoare rubrică, „Bulgarii“, se întinde pe numeroase pagini.. Numărul generos de pagini ne determină să structurăm prezentarea acestei secțiuni în mai multe ediții. În prima parte, prezentată în ediția trecută, autorul relata despre originea bulgarilor. Autorul trece în revistă diverse opinii referioare la aceasta. Finalul secțiunii prezintă o recapitulare a celor antemenționate.
Ultimele rânduri din rubrica intitulată „Bulgarii“ menționează câteva concluzii extrase dintr-o prelegere a lui Nicolae Iorga,  ținută la Academia Română.
 
Redăm în cele ce urmează a ultima parte din secțiunea intitulată „Bulgarii:
 
„Din recenta comunicare la Academie a d-lui Iorga, extragem, cu privire la aceasta, următoarele concluziuni cu prisosinţă dovedite: 
 
«Bulgarii ,năvălitori s'au contopit repede între supuşii lor Slavi, fără a le da măcar o formă de stat original datorită lor.Cea dintâi Bulgarie a avut caracterul cul­tural grecesc şi nici de cum pe cel slav».
 
... ţermul drept al Dunării nu interesa direct pe Bulgari, el nu era poate nici administrat de dânşii şi admiterea unei presenţe a lor ca stăpânitori pe malul stâng este o imposibili­tate.»
 
Evenimentele ce urmară primului stat bulgar, întăresc şi ele concluzia că acel stat a fost alcătuit de Bulgari în tovărăşie sau mai bine zis prin buna înţelegere cu Vlachii, condiţiune ce va fi fost determinată de desvoltarea, sub toate raporturile, a acestor din urmă pe teritoriul lor natal, teritoriu devenit al statului bulgar, prin cucerire de la Bizantini.
 
În adevăr, Vlachii din Moesia şi din Balcani ajung treptat atât de numeroşi şi puternici, în cât la 1186, sub îndemnul unor viteji din neamul lor, se poate închegă un nou stat vlachobulgar. Şi de astădată unirea şi puterea drepturilor Vlachilori.
 
În această unire, o găsim confirmată în mod deplin şi durabil în chiar titulatura oficială a şefilor statului vlachobulgar.
 
Am eunţat încheerile precedente ca o înregistrare a deducţiunilor ce decurg din aprecierea unora din faptele istorice de care ne-am ocupat în acest capitol, pentru ca ele să poată fi apreciate în mod cât mai just.
 
Dar, la capitolul duratei diferitelor stăpâniri asupra Dobrogei, după cum se va vedea mai departe, stăpânirea primului stat bulgar la sudul Dunării, este socotită numai ca stăpânire bulgară“.

Va urma.
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Dobrogea în perioada dominației romane - „De la Strabo, Dobrogea începe a fi cunoscută sub numele de Scythia minor