#DobrogeaDigitală Dobrogea și năvălirea slavilor şi bulgarilor - „Vlachii și bulgarii aveau un domnitor şi o dom­nie“

 

În anul 1913, apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
 
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
 
Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
 


În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
 
Primele paragrafe din prima parte „Date geografice“ abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone.
 
Următoarea secțiune este dedicată prezentării istorice din perioada antichității. Menționăm, însă, că informațiile din lucrare se raportează la bibliografia și descoperirile istorice până în anul 1913, anul publicării lucrării. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate acestei perioade.
 
Lucrarea prezintă cronologic tabloul istoric în secțiunea „Dobrogea pe timpul dominațiunei romane“, cuprinzând următoarele rubrici: „Imperiul Român“, „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, Cum se numea Dobrogea în anticitate și pe timpul dominațiunei romane; limitele ei“.
 
Rubrica dedicată „Imperiului Roman“ prezintă evoluția dominației romane în Dobrogea, reliefând etapele romane cuceririlor romane. Urmează „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, din care aflăm luptele duse cu triburile barbare, implicația activa a romanilor în reconstruire și apărare etc.
 
Numeroase pagini abordează o problemă încă actuală, cea a denumirii și limetelor Dobrogei înainte de stăpânierea romană. Astfel că, autorul dedică acestei problematici rubrica intitulată „Cum se numia Dobrogea în anticitate și pe timpul dominației romane; limitele ei“.
 
Al treilea subcapitol este intitulat „Dobrogea de la năvălirea slavilor şi bulgarilor până la dominaţiunea turcească. Aflăm astfel despre o nouă etapă din istoria Dobrogei. Subcapitolul este structurat în mai multe rubrici, după cum urmează: Slavii și Avarii, Bulgarii, Imperiul româno-bulgar.
 
Următoare rubrică, „Bulgarii“, se întinde pe numeroase pagini.. Numărul generos de pagini ne determină să structurăm prezentarea acestei secțiuni în mai multe ediții. În prima parte, prezentată în ediția trecută, autorul relata despre originea bulgarilor. Autorul trece în revistă diverse opinii referioare la aceasta. Finalul secțiunii prezintă o recapitulare a celor antemenționate.
 
 
Redăm în cele ce urmează a șaptea parte din secțiunea din lucrare intitulată „Bulgarii“, restul urmând a fi prezentat într- ediție viitoare:
 
 
„Istoria acelor timpuri este insuficientă, încâlcită, obscură. Impresia însă ce produce cercetătorului, pare a justifica, în o bună măsură părerile unor istorici, asupra colaborării Vlachilor cu Bulgarii, chiar de la începutul primului stat bulgar la sudul Dunării.
 
Şi această tovărăşie nu pare să le fi fost acordată Bulgarilor numai de Vlachii din dreapta Dunării, ci şi chiar de cei din stânga Dunării.
 
Vom cita, în această privinţă următoarele: «În cursul anilor acestora: (678-812), scrie Fotino, Daco-Romanii, atât cei din Dacia cât şi cei de peste Dunăre, se vede că erau aliaţi ai Bulgarilor, fiindcă sub numele de Bulgari, înţelegeau şi pe Români».
 
Iar mai departe spune: «Bulgarii uniţi cu Daco-Romanii, sub comanda lui Krum, nu încetau a face supărări Bizantinilor».
 
Apoi adaugă:
 
«Scriitorul grec Nichita Honiat, zice că bar­barii locuitori de pe lângă Muntele Hemus, care se numeau Mesi, iar acum Vlachi, s'au revoltat și că voiau să aibă nu numai stăpânire asupra Mesiei, ci să întrunească dinastia cea veche a Mesilor, adică a Vlahilor și a bulgarilor.
 
De aci se deduce că înainte de revolta lor, Vlachii și  Bulgarii aveau un domnitor şi o dom­nie, care se crede că a stat de la anul 812 – 1014. În Cronica Românilor de Șincai, găsim următoarele  însemnări:
 
Anul 760. În anul acesta a murit Cornesie Craiul Bulgarilor și al Românilor.
 
Anul 770. În anul acesta moare Pagan Craiul Bulgarilor și al Românilor. Kanitz în La Bulgarie Danubienne, după cum am văzut, arată că Simeon ar fi purtat titlul de, Țar al Bulgarilor şi Vlachilor
 
În rezumatul istoric de faţă, în care desvoltarea ce-i este îngăduită nu permite a insista mai mult în cercetarea isvoarelor istorice, desigur, nu putem face un mai mare uz de citaţiuni.“
 
Va urma.