#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul Viceamiralului Păiş Nicolae

 
 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română. 

 
Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.
 


Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
Cazul Viceamiralului Păiş Nicolae

18 mai 1946. Referai al Corpului Detectivilor din care rezultă că contraamiralul Nicolae Păiș, bolnav şi netransportabil, nu afost ridicat de la domiciliu
În conformitate cu delegaţia primităde a proceda la efectuarea unei percheziţiuni domiciliare, în baza autorizaţiei nr. 11703/1946 a Parchetului Militar al Comandamentului Militar al Capitalei, la locuinţa contraamiralului Păiş Nicolae din Bucureşti, Bulevardul Palatului Cotroceni nr. 45, am onoare a depune alăturatul proces-verbal, din care se constată că rezultatul a fost negativ.

Contraamiralul Păiş Nicolae, găsit la domiciliu, nu a putut fi ridicat şi transportat la Parchetul Militar al Comandamentului Militar al Capitalei pentru condnuarea cercetărilor, fiind găsit bolnav în pat - început de paralizie - şi intransportabil. Conform dispoziţiunilor verbale primite, a fost lăsat la domiciliu sub supraveghere, urmând a dispune.

19 ianuarie 1949. Extras din Decizia penală nr. 123 a Curţii Bucureşti, Secţia 4 Penală referitoare la condamnarea generalilor losiflacobici, Gheorghe Potopeanu, Radu Rosetti şi amiralilor Gheorghe Koslinski şi Nicolae Păiş, participanţi la guvernarea mareşalului Ion Antonescu.

Şedinţa publică din 19 ianuarie 1949 Curtea compusă din domnii: I. V. Constandnescu, consilier; Constandn Găman, consilier; Constantin Petre, asesor; Dumitru Dinu, asesor; Gavrilă Hotăranu, asesor; Costache Bâlcu, prim-procuror; Gheorghe Munteanu, grefier.

[...] Având în vedere că prin rechizitoriul Parchetului Curţii Bucureşti Cabinetul pentru cercetarea criminalilor de război, nr. 68 din 22 decembrie 1948, acuzaţii au fost trimişi în judecata acestei Curţi, pentru faptul de a fi săvârşit crime contra păcii după cum urmează:

Aurelian Pană, loan Petrovici, losif lacobici. Alexandru Neagu, Petre Nemoianu, Nicolae Păiş şi Radu Rosetti, prin aceea că, intrând în guvernul antonescian, s-au pus în slujba hiderismului şi fascismului şi prin faptele lor proprii au contribuit he la fascizarea ţării, fie la aservirea vieţii economice a acesteia; iar în calitate de miniştri, având răspunderea politică efectivă, au contribuit la declararea şi continuarea războiului contra Uniunii Sovietice - fapte prevăzute şi pedepsite de art. 2 Ut. a şi c şi art. 4 din Decretul nr. 207/1948.

[... ] întrucât toţi acuzaţii de faţă au fost miniştri în guvernul Antonescu, ei urmează a răspunde de faptele lor personale, făcute în această calitate, în măsura în care au contribuit la instaurarea politicii rasiale în interiorul ţării, sau de agresiune şijafin exterior şi in special în contra Uniunii Sovietice.

Că aşadar, pentru a putea stabili vinovăţia fiecărui acuzat în parte, este necesar a se examina activitatea fiecăruia în timpul cât a fost ministru în acest guvern.

Nicolae Păiş

Având în vedere că acuzatul a fost ministru subsecretar de stat ta Marină de la data de 1 aprilie 1941 la 20 martie 1943. Că, în această calitate, acuzatul a luat parte la mai multe şedinţe ale Consiliului de Miniştri în care, consecvent principiilor de care era animat, a susţinut colaborarea cu Germania hitleristă.

Că, pentru a învedera măsura în care era integrat în această politică, cităm următoarea declaraţie făcută de acuzat în şedinţa Consiliului de Miniştri din 28 august 1942; „Eu am vorbit şi cu comandorul Alba şi cu comandorul Astman. Amândoi şi-au manifestat dragostea lor şi mi-au făgăduit tot concursul ca să putem aduce şi cereale şi minereuri din U.R.S.S. Pentru această operaţie, concursul gernianilor este complet asigurat.”

Că acuzatul, pe aceeaşi linie de colaborare a susţinut şi continuarea războiului contra Uniunii Sovietice, cerând marinarilor în ziua de 15 august 1941 prin „Cuvântul rostit către marinari”, cuvântare care a fost reprodusă şi în ziarul din 17 august 1941, să lupte contra bolşevismului pentru apărarea creştinătăţii.

Având în vedere că prin aceste fapte acuzatul, având răspundere politică, s-a pus în slujba hiderismului şi a contribuit la realizarea scopurilor politice susţinând totodată prin grai şi prin scris continuarea  războiului contra Uniunii Sovietice - fapte ce se încadrează în art. 2, lit. a şi b şi, ca atare, urmează a fi pedepsit în conformitate cu art. 4 din Decretul 207/1948.“
 
 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul viceamiralului Koslinski Gheorghe
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul viceamiralului Fundăţeanu Preda
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul comandorului Copaciu Constantin