#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul viceamiralului Koslinski Gheorghe

 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română. 

Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.



Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
 
Cazul viceamiralului Koslinski Gheorghe

În baza procesului verbal din ziua de 4 iulie 1945, se constantă: Koslinski Gheorghe, persoana învinuită, în vârstă de 56, de religie ortodox, locul nașterii în Galaţi. Locuia în Bucureşti, strada Teodor Aman nr. 27, telefon 63530. Cetățenia română, ocupația pensionar militar, căsătorit, numele părinților def. Emanoil, Alexandrina. Situațiunea militară: pensionar militar. Avere: 13 pogoane teren arabil, judeţul Ilfov. Condamnat în trecut: nu.

După ce i s-a pus în vedere infracţiunile de care este învinuit, declară:

„Am fost subsecretar de stat al Marinei în Cabinetul Antonescu din octombrie 1940 până la sfârşitul lui ianuarie 1941, în total vreo 3 luni de zile.

Intrarea mea în acest Minister s-a petrecut în următoarele împrejurări: eram şef de Stat Major al Marinei când am fost anunţat de la Prezidenţia Consiliului de Miniştri, că urmează să fiu numit în postul de subsecretar de stat. Am cerut un răgaz de gândire, dar înainte de a da răspunsul dacă accept sau nu, numirea mea a apărut în „Monitorul Oficial“ și am primit ordin să mă prezint să depun jurământul.

Imediat după intrarea mea la Subsecretariatul Marinei mi-am confirmat părerea pe care o aveam în privinţa regimului în care intrasem şi nemulţumirea mea se datora a trei cauze:

1. Modul nerespectuos cum regimul Antonescu se punea faţă de Coroană era de natură să mă jignească profund pe mine care fusesem 5 ani de zile adjutantul Regelui Ferdinand.

2. Mi-am dat seama că se adânceşte o politică externă alături de Axă, care mă făcea să întrevăd timpuri foarte grele pentru România.

3. Atmosfera de violenţă care domnea regimul Antonescu, mai ales în această primă perioadă. Toate aceste motive m-au determinat să fac tot posibilul pentru a ieşi din acest guvern.

Pe de o parte, pentru că îmi era greu să suport climatul în care eram nevoit să activez şi, în al doilea rând, voiam să mă degajez de răspunderea pe care o incumba prezenţa mea într-un asemenea guvern.

Fiind militar activ, am evitat riscul de a-mi prezenta demisiunea şi atunci am invocat o boală de care sufăr, arătându-i generalului Ion Antonescu că sunt nevoit a mă retrage din guvern.

Acest lucru l-am făcut în decembrie 1940, dar nu i s-a dat urmare decât în ianuarie 1941, când, după rebeliune, am fost înlocuit pur şi simplu. Mai mult, pentru a mă degaja definitiv de politica în care guvernul român de atunci se angajase, imediat la ieşirea mea din Minister mi-am luat un concediu medical, următor căruia am fost pus în disponibilitate, astfel că demisionând din armată nu am luat parte la operaţiunile războiului.“
 
 
 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul viceamiralului Fundăţeanu Preda
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul comandorului Copaciu Constantin
 
#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul amiralului Bărbuneanu Petre

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Procesul lotului mişcării naţionale de rezistenţă