#DobrogeaDigitală - „Excursie în Ciclade”, Pericle Martinescu 137 de ani la nașterea lui Nikos Kazantzakis, creatorul lui Zorba Grecul

Născut pe 18 februarie/2 martie 1883, Nikos Kazantzakis este un autor grec care a scris de-a lungul vieții sale poeme, romane, eseuri, și cărți de călătorii. Probabil cel mai important și cel mai tradus scriitor grec al secolului XX. A devenit cunoscut în 1964, când a fost lansat filmul „Zorba Grecul”, bazat pe romanul cu același nume scris de acesta. Aflat veșnic în conflict cu autoritățile din Grecia pentru opiniile sale îndrăznețe (asemenea bunului său prieten Panait Istrati, era atașat ideilor de stânga), deși a îndeplinit o vreme și funcții publice, a găsit mai multă audiență în străinătate decât în propria patrie, fiind nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel.





Iată în continuare cum descrie scriitorul Pericle Martinescu întâlnirea emoționantă cu creatorul lui Zorba Grecul, în volumul „Excursie în Ciclade”!

 

„Scopul vizitei noastre la Egina nu era să mergem pe urmele legendelor şi ale zeilor intraţi în mitologie, ci să căutăm un om. Dar un om - pentru noi - semi-legendar: scriitorul Nikos Kazantzakis, pe care îl preţuiam amândoi cu aceeaşi convingere şi fervoare. Cu puţini ani în urmă citisem într-o revistă pariziană romanul Toda-Raba, scris de Kazantzakis în limba franceză şi publicat numai acolo, a cărui lectură mă fascinase. Am tradus cartea în româneşte şi primul cititor al manuscrisului meu a fost Anton, care s-a arătat la fel de tulburat de conţinutul şi tensiunea naraţiunii. La rândul său, el a tradus pentru mine, din greceşte, câteva capitole dintr-o recentă carte a lui Kazantzakis despre Spania, precum şi una din creaţiile lui dramatice, tragedia Melissa. Cunoşteam deci valoarea scriitorului şi eram doi admiratori entuziaşti ai lui, cu mult înainte ca el să devină celebru pe toate continentele lumii.


Ştiam că e un scriitor complex (poet, dramaturg, romancier, eseist), un spirit ager şi complicat, un suflet ardent şi un călător pasionat, din stirpea lui Ulise, iar dorința noastră̆ cea mai mare din anii aceia era să-l căutăm şi să-i facem cunoștință̆. Despre el îl auzisem vorbind cu aceeași admirație pe Panait Istrati, cu puțin înainte de a muri: «E una dintre minţile cele mai luminate, pe care le-am întâlnit în viaţa mea», spunea Istrati şi adăugase: «Eu nu valorez pe lângă el nici cât degetul cel mic de la mâna lui. A colindat lumea, dar acum trăieşte în Egina, o insulă lângă Pireu, unde şi-a ales sălaşul ...». Bineînţeles, asemenea afirmaţii au aprins şi mai mult focul inimilor noastre de a-I cunoaşte pe Kazantzakis. (...)

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Cel mai înalt dintre cei trei bărbaţi când a auzit că venim din România, a avut o tresărire bruscă şi puternică de surprindere, ca şi cum i-ar fi sosit pe neaşteptate nişte soli ce-i puteau aduce o veste extrem de importantă. Şi-a îmbrăcat numaidecât haina şi ne-a strâns mâinile cu efuziune. L-am recunoscut îndată pe Kazantzakis însuşi. El era însoţit de romancierul olandez Blester, prieten şi oaspete al lui în insulă - un blond pronunţat, cu haine albe, taciturn ce putea fi luat drept arhitect sau arheolog - şi de pictorul Kalmukas, din Atena, mic, negricios, jovial şi volubil, el singur vorbind mai mult decât ceilalţi doi la un loc. Se duceau toţi trei spre oraş.


După ce am făcut prezentările şi am aflat că locuiau în cele două căsuţe de pe ţărmul insulei (una a lui Kazantzakis, cealaltă a pictorului), unde formau, împreună cu soţiile lor, o colonie de artişti îndrăgostiţi de colţul acela liniştit şi solitar al Eginei, Kazantzakis s-a despărţit de prietenii lui, rugându-i să-l ierte că nu se mai duce cu ei (probabil pentru diverse aprovizionări) şi s-a întors din drum, împreună cu noi. Această întâlnire nevisată îi produsese o mare bucurie şi era la fel de nerăbdător să ne audă vorbind, pe cât de fericiţi eram noi că-l descoperisem atât de uşor:
Aveam în faţă un bărbat înalt, subţire, cu o figură spiritualizată, de ascet, cu nişte sprâncene mari, stufoase, de corsar.de sub care ţâşneau luminile a doi ochi pătrunzători, totuşi calzi şi prietenoşi, un om de peste 50 de ani, făcând la primul contact impresia că e un personaj desprins dintr-o pânză de El Greco.


Abia mai târziu aveam să aflăm că Nikos Kazantzakis se considera un fel de alter­ ego al marelui pictor, nu numai în virtutea afinităţilor spirituale şi temperamentale evidente în înfăţişarea şi în scrierile lui, dar şi datorită faptului că aveau aceeaşi obârşie, amândoi fiind născuţi în Creta. Ţinea în mână o carte de format redus, legată în piele, un «Dante» din care spunea că citeşte mereu, în momentele de răgaz, ca dintr-o mică Biblie. Era cartea lui de căpătâi, de care zicea că nu se desparte niciodată, fiind însoţitorul său cel mai fidel în călătoriile prin lumea largă.


De cum a auzit că venim din România, prima înterbare pe care ne-a pus-o a fost să-i spunem dacă l-am cunoscut pe Panait Istrati. Eram primii bucureşteni pe care-i întâlnea el după moartea lui Panait Istrati. Ne-a rugat să-i vorbim cât mai mult, să-i povestim tot ce ştiam despre «Panaitaki», marele său prieten, care decedase cu puţin mai înainte”.

#citește mai departe în volumul „Excursie în Ciclade”
#„Excursie în Ciclade”
#Autor Pericle Martinescu


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: captură YouTube



Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Martor al sublimei prietenii dintre Panait Istrati și Nikos Kazantzakis