#DobrogeaDigitală Un junimist dobrogean și al său „Cântec de Crăciun“. Versuri din „Analele Dobrogei“

Poet de formație junimistă, cultivând o lirică meditativă, a dorului și a visului nostalgic, Vasile Lăiniceanu a publicat mai multe poeme inspirate de iarna dobrogeană, în presa anilor ’30. Răsfoind colecția Analele Dobrogei, aflată la dispoziția cititorilor în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, am regăsit în numărul din 1934, anul XV  un „Cântec de Crăciun“ cu vădite influențe eminesciene, în care coexistă, de asemenea, elemente ale tehnicii picturale a lui Alecsandri sau Macedonski.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!

 

Cântec de Crăciun

 
La cantonul cu livadă,
La răscruce de cărări,
Trei copii cu păru’n cladă
Albi ca proaspăta zăpadă,
Zâmbitori privesc în zări.
 
Ei privesc din zori în noapte
Și'n fereastra cu chenar,
Vorovind în stinse şoapte
De colaci, de mere coapte,
Par trei îngeri din altar.
 
Nu li-i gândul a răbdare
Își tot fac şi-şi dau păreri
Turburați de’nfiorare
Și rămân în aşteptare
Ieri şi azi şi azi ca ieri.
 
Căci un moş sfătos ce 'şi poartă
Paşi'n lume de Crăciun
Plin de daruri lângă poartă
Dintr’un tren – grăbeşte-l soartă! –
Coborâ-va lin şi bun.
 
Și minunea vor s'o vadă ...
Dar din lungul lor zorit,
Sub uscata, trista mladă,
La cantonul cu livadă
Nici-un tren nu s' a oprit.
 

Poezii din „Analele Dobrogei“. Lucian Predescu, autorul preocupat de simbolistica dorului

Lumea poeziilor „Linişte“ - Grigore Sălceanu (1932)