#sărbătoreșteDobrogea141 Laudatio Pericle Martinescu (1911-2005)

Una dintre personalităţile dobrogene omagiate în cadrul evenimentului de celebrare a Zilei Dobrogei, organizat de cotidianului ZIUA de Constanţa, a fost scriitorul Pericle Martinescu (1911-2005). Acestuia i-au fost conferite, post-mortem, distincţia „Meritul Dobrogean“ şi medalia „Dionisie Exiguul.



Laudatio a fost citit de conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan:

S-a născut la 11 februarie 1911, în satul Viişoara, judeţul Constanţa. După primii ani de şcoală în satul natal, urmează liceul "Mircea cel Bătrân" din Constanţa (patru clase). Continuă apoi la liceul "Andrei Şaguna" din Braşov, unde îşi susţine bacalaureatul în 1931.


Absolvent al Facultăţii de litere şi filozofie din Bucureşti debutează cu proză în revista Floarea de foc. Publică în cele mai importante reviste ale timpului: Vremea, România literară, Viaţa literară, Reporter, Familia, Meridian. Frecventează cenaclul Sburătorul condus de Eugen Lovinescu. Este prieten cu Emil Cioran, Mihai Sebastian, Mircea Eliade, Hortensia Papadat Bengescu, Eugen Ionesco.


În 1941 devine membru al Societăţii Scriitorilor Români. Între 1942-1944 face parte din conducerea publicaţiei Dacia rediviva. În 1944, la Cîmpulung-Muscel, scoate revista de divertisment literar 1944. Împreună cu Vlaicu Bîrna, C. N. Negoiţă şi Rainer Biemel realizează cotidianul Câmpia Libertăţii (din care au apărut numai patru numere). După 1944 a colaborat la Lumea (direcţia G. Călinescu), Flacăra, Viaţa românească, Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, Secolul 20. Aproape zece ani a fost secretar de presă la Direcţia Presei, iar pentru puţin timp a ocupat postul de secretar de redacţie la revista Călăuza bibliotecarului. A tradus din Honore de Balzac, Erskine Caldwell, Theodore Breiser, Alexandre Dumas, Paul Feval, Yasunavi Kawabata și mai ales din Nikos Kazantzakis cu care a întreţinut o lungă prietenie literară. Moare la 20 decembrie 2005.


Prima sa creaţie literară a fost romanul "Adolescenţii de la Braşov", 1936, consemnat şi de George Călinescu în monumentala "Istorie a literaturii române", roman scris "în cerdacul casei părinteşti, în sat dobrogean, la Viişoara", devenit repede un bestseller.”


Sunt frate cu un fir de iarbă (Prozopoeme), 1941, o carte de meditaţie ce aminteşte de poemele lui Rabindranath Tagore, Costache Negri (monografie), 1966, Retroproiecţii literare (eseuri,) 1973. Umbre pe pînza vremii, Editura Cartea Românească, 1985, ”7 ani cât 70”, Editura Vitruviu, București, 1997, “Figuri în filigran”, Albatros, 1999.


Prima carte tipărită în Constanţa a fost “Excursie în Ciclade”, în 1996, la Editura “Europolis”. La “Ex Ponto” au urmat, în serie, ”Visul Cavalerului”, ”Odiseea editării “Poeziilor” lui Eminescu”, « Jurnal intermitent », “Eminescu văzut de gruparea literară Meşterul Manole”, ”Existenţe şi creaţii literare”, « Balada morţii lui Edgar Poe »,”Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939), Vulcanul iubirii, Uraganul istoriei.


Scria testamentar prozatorul: „Dobrogea nici nu te cheamă, nici nu te respinge. Te lasă s-o descoperi singur. Dar, după ce i-ai prins gustul, te acaparează cu o forţă tainică şi insinuantă, stârnindu-ţi curiozitatea şi interesul ca o corabie încărcată cu legende, eşuată la un ţărm auster şi fabulos. Ea e teritoriul gândirii sobre şi condensate (Gânditorul de la Hamangia nu e doar o metaforă a dicţionarului de arheologie) născută din încleştări şi frenezii ce se consumă în imploziile petrecute în galaxiile sale subterane, pe care nu le vede nimeni, dar le simte oricine...”


Consistenţa operei sale literare, preocupările jurnalistice, acribia traducerilor pe care le-a făcut din literatura universală, confesiunile de o sinceritate totală, radiografie a unui timp dezmăţat, poezia cu un timbru distinct, emoţional, îi conferă lui Pericle Martinescu statutul de cronicar al Dobrogei eterne.


Sursa ilustrației ce îl înfățișează pe scriitorul Pericle Martinescu: Aurelia Lăpușan

 

Citeşte şi:

#sărbătoreşteDobrogea141 Moştenire pentru cei care încă nu s-au născut. Ziua Dobrogei, celebrată de cotidianul ZIUA de Constanţa (galerie foto+video)