#sărbătoreşteDobrogea141 Moştenire pentru cei care încă nu s-au născut. Ziua Dobrogei, celebrată de cotidianul ZIUA de Constanţa (galerie foto+video)

Într-o Proclamaţie emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei: „Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotăreşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirei: viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legiuita pedeapsă“.
 
După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul „Ştefan cel Mare” şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet (astăzi comuna Smârdan, judeţul Tulcea), unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni, de etnii diferite: români, turci, tătari şi bulgari. De la Ghecet, Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea Corpurilor Legiuitoare, însă nu înainte de a ura „Drum bun!” trupelor militare, care plecau spre Măcin. Autorităţile civile şi militare ale statului român au ajuns la Măcin, apoi la Babadag, după care, în ziua de 14 noiembrie, au intrat în Tulcea. În oraşul Constanţa au ajuns în ziua de 23 noiembrie 1878.
 
Anul acesta, pentru a treia oară, ne-am reîntâlnit în sala „Remus Opreanu“ a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea omagierii Zilei Dobrogei, de data aceasta avându-l drept promotor pe prof. univ. Valentin Ciorbea, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884”. Consiliul coordonator al celei de-a treia ediţii a Zilei Dobrogei a fost format din academicienii constănţeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu şi prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.
 
În cadrul evenimentului, a fost lansat volumul „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884”, semnat de Valentin Ciorbea şi drd. Florin Stan, precum şi alte două volume a căror tipărire a fost suportată de doi sponsori generoşi. Este vorba despre reeditarea volumului „Amintiri şi povestiri” al savantului constănţean Garabet Kumbetlian, apărut în 2016 la Editura AGIR şi epuizat imediat după lansare. Tipărirea acestui volum a fost sponsorizată de TOMIS PLUS. Cel de-al doilea volum, ale cărui costuri de tipărire au fost suportate de ZIP ESCORT, reprezintă un compendiu al articolelor publicate în cadrul proiectului #DobrogeaAcademică, al cărui nume îl şi poartă.
 
În cadrul acestei campanii, academicienilor constănţeni contemporani Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu le-a fost conferit, la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, acesta fiind punctul culminant al întregului eveniment iniţiat de ZIUA de Constanţa şi susţinut de comunitatea constănţeană.
 
Evident, nu se putea organiza un eveniment dedicat Zilei Dobrogei, fără o slujba Te Deum, pe scările de la Biserica Greacă Schimbarea la Faţa (Metamorphosis), iar în dimineaţa zilei de 23 noiembrie, la mormântul jurnalistului Constantin N. Sarry, fondatorul presei moderne dobrogene, a fost oficiată o slujbă de pomenire.
 
Urmăriţi aici slujba de pomenire de la mormântul jurnalistului Constantin N. Sarry!
 
 
Începând cu ora 10, la Cimitirul Central din Constanţa a avut loc o slujbă de pomenire a unuia dintre ctitorii presei moderne dobrogene, Constantin N. Sarry, născut în acelaşi an în care Dobrogea se întorcea la patria mamă, în 1878, cel ce a luptat pentru o presă independentă, dedicată culturii şi literaturii, închinând tot ceea ce a scris Dobrogei şi dobrogenilor în cei peste 40 de ani de presă, „Dobrogea Jună” fiind publicaţia sa de suflet.
 
S-a ţinut un moment de reculegere în memoria acestui spirit încă viu al presei dobrogene. Slujba de pomenire a fost oficiată de pr. Arhim. Andrei Tudor, stareţul Mănăstirii Dervent.
La căpătâiul marelui jurnalist au fost istorici, jurnalişti şi apropiaţi. Dintre aceştia, îi amintim pe Aurelia Lăpuşan, Mihnea Hagiu, Anton Traian Antoniadis, Stoica Lascu, Ionuţ Druche. O surpriză plăcută a fost şi prezenţa primarului Constanţei, Decebal Făgădău , la slujba din Cimitirul Central.
 
Un alt moment emoţionant a fost în momentul în care părintele a cântat veşnica pomenire, când a început să plouă, dar şi evocarea realizată de Aurelia Lăpuşan: „Și-a găsit adăpost în Bucureşti, la Tudor Arghezi, la Gala Galaction. Spunea aşa - când voi muri, şi voi muri, în cimitirul Constanţa, acolo şi numai acolo să mă îngropi". "Acest ziar, Dobrogea Jună a fost o făclie vie în 40 de ani de existenţă. Toate i se datorează acestui om, născut în mai 1878, iar la 26 de ani şi-a dorit să facă un ziar după convingerile lui mai ales civice", a mai spus Aurelia Lăpuşan.

Te Deum la Biserica Greacă 

 
 
Începând cu ora 13:00, la Biserica Greacă Schimbarea la Faţa („Metamorphosis“), s-a oficiat un Te Deum, pe scările bisericii, de către ÎPS Teodosie şi un sobor de preoţi, pentru a recrea astfel momentul istoric din anul 1878.  
Acest moment a fost imortalizat printr-o fotografie în care apar prefectul Dumitru Jeacă, primarul Decebal Făgădău, viceprimarul Costin Răsăuţeanu, deputatul George Vişan, fostul mare sportiv Ilie Floroiu, Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură Constanţa, consilierii locali Cristina Văsii, Adriana Câmpeanu, Costin Avătavului, Raluca Trandafir, Mihaela Andrei, Marius Tulică, Florin Gavrilă, Andrei Popescu, deputatul Bogdan Huţucă, Costin Scurtu, directorul Muzeului „Ferdinand I“, consilierul judeţean Florin Iordache, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, Răzvan Puiu, din partea Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Constanţa, Ionuţ Druche, din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, consilierul local Mărioara Cojoc, jurnalista Feri Predescu, Nicolae Artion, reprezentantul Comunităţii Ruso-Lipoveneşti, Anton Traian Antoniadis, reprezentantul Comunităţii Elpis Constanţa, Aurel Papari, rectorul Universităţii „Andrei Șaguna“ din Constanţa, consilierul judeţean George Niculescu, consilierul judeţean Marian Cruşoveanu, Mihnea Hagiu, din partea comunităţii Elpis Constanţa, Stoica Lascu, scriitor, Dorin Popescu, fost diplomat, publicist, Carmen-Aldea Vlad, autoarea Imnului Dobrogei, Claudia Tansilav, director ZIUA de Constanţa, Guriotis Elena, Hagiu Despina, Cheramidoglu Constantin, Simos Georgios, Sgaverdea Cosmin, Popa Elena, Anastasiade Graţiela, Anastasiade Georgeta, Cheramidoglu Elena,Vicentatos Maria, Popescu Monica, Tătaru Letiţia, Popa Ana, Nicolau, Fiacescu Marilena, Teodorescu Antonela, Simona Teodoru, Iasonidis Iani, Iasonidis Antonela, Frangeti Nicolae, Costin Teodoru, Dan Anastase, Angelika Opaiţ, Mimi Teodorescu, Gheorghe Ema, Dumitrescu Ionel, Xhirea Nicolae, plus alţi locuitori din zonă care au dorit să participe la eveniment.
 
Fanfara RAJA, „Muzica Apelor”, dirijată de Inga Postolache, a condus participanţii spre sala „Remus Opreanu” a Consiliului Judeţean Constanţa, unde a avut loc evenimentul organizat de cotidianului ZIUA de Constanţa.
 

#sărbătoreşteDobrogea141

 
Sâmbătă, 23 noiembrie 2019, am celebrat 141 de ani de la revenirea la patria mamă, zi în care Constanţa, în anul 1878, a sărbătorit feeric momentul sosirii trupelor. Oraşul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5.000 de persoane, care au manifestat cu însufleţire pentru statul român, au luat parte la festivităţile prilejuite de acest eveniment istoric.
 
Campania ZIUA de Constanţa dedicată celebrării Dobrogei, la 141 de ani de la revenirea la patria-mamă, a atins pe 23 noiembrie 2019 punctul culminant, cu evenimentul din sala „Remus Opreanu” a Consiliului Judeţean Constanţa, aflat la cea de-a treia ediţie, cu o temă în premieră „Dobrogea în documente diplomatice româneşti 1878-1884”.  
 
În cadrul evenimentului, a fost lansat volumul „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884”, semnat de prof. dr. Valentin Ciorbea şi drd. Florin Stan, precum şi alte două volume a căror tipărire a fost sprijinită de doi sponsori generoşi. Este vorba despre reeditarea volumului „Amintiri şi povestiri” al savantului constănţean Garabet Kumbetlian, apărut în 2016 la Editura AGIR şi epuizat imediat după lansare. Tipărirea acestui volum a fost sponsorizată de TOMIS PLUS.
 
Cel de-al doilea volum, ale cărui costuri de tipărire au fost suportate de ZIP ESCORT, reprezintă un compendiu al articolelor publicate în cadrul proiectului #DobrogeaAcademică, al cărui nume îl şi poartă. În cadrul acestei campanii, academicienilor constănţeni contemporani Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu le-a fost conferit, la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, acesta fiind punctul culminant al întregului eveniment iniţiat de ZIUA de Constanţa şi susţinut de comunitatea constănţeană.  
 
 
- Cu această ocazie, în prezenţa tuturor invitaţilor, au fost conferite, post-mortem, distincţia „Meritul Dobrogean“, însoţită de medalia „Dionisie Exiguul“ unui număr de cinci personalităţi care au marcat definitoriu devenirea provinciei dintre Dunăre şi Mare:  arheolog, cercetător Petre Diaconu (6 octombrie 1924 - 3 aprilie 2007)
- colonel Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) - militar și istoric
- fizician dobrogean, membru corespondent al Academiei Române - Musa Geavit (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010)
- prozator, poet, memorialist și critic literar - Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 24 decembrie 2005) 
- publicistul Constantin Sarry (8 mai 1878 - 4 octombrie 1960) - director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”.
 
În sală s-au aflat Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, Dumitru Jeacă, prefectul judeţului Constanţa, Mirela Matichescu - administratorul judeţului Constanţa, profesorul Valentin Ciorbea, Sorin Colesniuc - director MINAC Constanţa, istoricul Marius Oprea, dr. Liviu Merdinian, prof. Vasile Nicoară - directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătran”, prof. Carmen Mitican - director Școala „Marin Ionescu Dobrogianu”, părintele Andrei Tudor - stareţul Mănăstirii Dervent, prorectorul Mihai Gîrţu, Sevinci Mutalip - sora fizicianului Musa Geavit, conf. dr. Aurelia Lăpuşan, Corina Apostoleanu - director Biblioteca Judeţeana, Carmen Aldea Vlad - autoarea versurilor Imnului Dobrogei, prof. Dorin Popescu, prof. Aurel Papari, Nicolae Artion - preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni, Anton Traian Antoniadis - preşedintele Comunităţii „Elpis”, George Scupra - primarul oraşului Ovidiu, viceprimarul Constanţei, Costin Răsăuţeanu, Șenol Ali - subprefectul judeţului Constanţa, Liviu Popa - director RADET, Constantin Dima - şeful IJJ Constanţa, Elena Frîncu, Ilie Floroiu, senatorul Nicolae Moga, muzeografii Lavinia Dumitraşcu şi Traian Cliante, deputatul Stelian Ion, Victor Ciupină - fost rector al Universităţii „Ovidius”, Costin Scurtu - directorul Muzeului Militar, arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, dar şi consilieri locali şi consilieri judeţeni.
 
Evenimentul a debutat cu un moment special. Flacăra „Spiritul Dobrogean” a fost introdusă în sala „Remus Opreanu”. Spiritul Dobrogean este o iniţiativă a Instituţiei Prefectului - Judeţul Constanţa şi a Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret.
 
„Anul acesta vom primi în adunarea noastră lumina Dobrogei. Flacăra Spiritul Dobrogean, simbol al jertfei pentru neam, al unităţii şi al independenţei, arde în inimile noastre din totdeauna. Prin mamele şi taţii noştri, prin bunicii şi străbunicii noştri, arde Flacăra şi pentru cei care nu sunt născuţi aici. Dobrogea, după ce îi prinzi gustul, te acaparează ca o forţă tainică şi insinuantă. Această forţă spirituală interioară s-a materializat în 141 de ani de sărbătoare, prin cel mai înalt for administrativ al ţării, prin reprezentanţii săi, respectiv Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa şi Instituţia Prefectului - Judeţul Tulcea, la 14 noiembrie, când s-a aprins la Monumentul Independenţei de la Tulcea, printr-un ceremonial militar şi religios. Sunt convinsă că strămoşii noştri au răsuflat uşuraţi.
 
Iată ca demersul iniţiat în 2017 să ţină cu perseverenţă cu răbdare şi de către autorităţile publice locale continuă azi, când am învăţat să sărbătorim Dobrogea. Prin protocolul încheiat la nivel guvernamental de către reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului - Judeţul Constanţa şi ai Instituţiei Prefectului - Judeţul Tulcea, s-a stabilit protocolul prin care, fără echivoc, această sărbătoare intră în eternitate“, a declarat Claudia Tanislav, directorul general al cotidianului ZIUA de Constanţa. „Lumina este o idee, un simbol al cunoaşterii şi înţelepciunii. Lumina este singura forţă care guvernează Universul, de aceea evenimentul nostru este guvernat de Flacăra Dobrogei“, a mai spus Claudia Tanislav.
 
A urmat ceremonialul de introducere a Drapelului Naţional. Cinci studenţi de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ au ridicat pe catarg Drapelul Naţional. Ulterior, a fost intonat Imnul României de către arhidiaconul Florian Popa (29 de ani), membru în Corala bărbătească ortodoxă "Armonia", dublu medaliată cu aur la Olimpiada Internaţională "World Choir Games" din SUA, fost participant la concursul muzical televizat "Vocea României".
 
Ca în fiecare an, interpretarea Imnului Dobrogei, de către tenorul Iulian Bratu, solist al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, a stârnit în sufletele participanţilor emoţii puternice. Imnul a fost compus de regretatul compozitor Dumitru Lupu, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad.
A luat cuvântul prof. univ. Valentin Ciorbea, reputat profesor universitar, iniţiatorul temei ediţiei din acest an a manifestării organizate de cotidianul ZIUA de Constanţa: „Dobrogea în documente diplomatice româneşti 1878-1884”. De altfel, acesta a fost şi titlul cărţii lansate, în cadrul ediţiei din acest an, de prof. univ. Valentin Ciorbea şi dr. Florin Stan.
 
"Fiecare trebuie să conştientizeze că este dobrogean. Spiritul dobrogean a pornit din Tulcea şi şi-a continuat drumul în mai multe şcoli constănţene. Cu flacăra în suflet, am plantat 140 de stejari la graniţa dintre cele două judeţe. Flacăra a fost prezentă şi la premierea elevilor, finaliştii unui concurs de eseuri, dedicat Dobrogei", a transmis prefectul Dumitru Jeacă, în continuarea evenimentului.
 
„Mi-aş dori să primim pe toată lumea în marea familiei a Dobrogei. Cu pace şi unire. Sper ca Dobrogea să sărbătorească, an de an, în pace şi linişte. Dobrogea să rămână un pol de stabilitate pentru România, NATO şi Uniunea Europeană", a punctat Decebal Făgădău. 
 
"Să facem, pentru Dobrogea, numai lucruri frumoase în pace şi armonie. La mulţi ani rodnici, dragi constănţeni", a urat Mirela Matichescu, administratorul public al judeţului Constanţa.
 
"Acest pământ este darul lui Dumnezeu, de aceea trebuie să-l păstrăm şi să-l facem cunoscut. Noi vom iniţia Muzeul străvechimii, care va avea legături cu 20 de academii din lume, unde vom promova Dobrogea. Vă doresc să fiţi dobrogeni adevăraţi", a menţionat ÎPS Teodosie.
 
După seria de discursuri, a fost lansat volumul „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884”, semnat de prof. univ. Valentin Ciorbea şi dr. Florin Stan. Volumul a fost prezentat de cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, director general al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. "Este o carte gândită încă în 1980. Este o carte bine-venită, în care sunt incluse 73 de documente, din care aflăm informaţii despre economia Dobrogei. Aşteptăm şi al doilea volum. Cartea este utilă studenţilor şi profesorilor de istorie. Mult succes, domnule profesor, şi la cât mai multe cărţi!", a menţionat Sorin Colesniuc.
 
Un alt moment important a fost prezentarea volumului reeditat „Amintiri şi povestiri” al savantului constănţean Garabet Kumbetlian. Volumul a fost prezentat de Claudia Tanislav, directorul general al cotidianului ZIUA de Constanţa. Dr. Liviu Merdinian, preşedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanţa, a dat citire unui mesaj de suflet, dedicat lui Garabet Kumbetlian.
 
A urmat lansarea volumului „Dobrogea Academică“, finalitatea unui demers jurnalistic care va rămâne în istorie. Acesta a fost prezentat de prof. Vasile Nicoară - directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“.
Cei prezenţi au vizionat un mesaj video transmis de acad. Petre T. Frangopol - membru de onoare al Academiei Române - Secţia de Știinţe Chimice din anul 2012. „Dobrogea, să fii mândră de ceea ce ai reuşit să faci. La mulţi ani!", a transmis academicianul Petre Frangopol.
 
U al doilea mesaj video a fost transmis de către academicianul Marian-Traian Gomoiu - membru de onoare al Academiei Române - Secţia de Știinţe biologice din anul 2015. "Dobrogea este un pământ învăluit în parfumul suav al holdelor, un pământ sacru, un pământ pe care sunt situri arheologice şi monumente ale naturii, un pământ al oamenilor curajoşi şi harnici. Dobrogea este un pământ al nevoilor, dar şi al bucuriilor. Un pământ iubit. La mulţi ani, Dobrogea mea dragă!", a menţionat academicianul Marian-Traian Gomoiu.
 
S-a trecut ulterior la acordarea titlului „Meritul dobrogean“, instituit de ZIUA de Constanţa. "Respectând tradiţia, vom acorda şi anul acesta distincţia Meritul Dobrogean, însoţită de această dată de medalia „Dionisie Exiguul”, cel considerat „părintele Erei creştine”. Dionisie Exiguul s-a născut în Dobrogea şi a fost cel care a calculat pentru prima dată anul naşterii lui Iisus Hristos – Anno Domini. Ambele distincţii constituie un prilej de readucere în atenţia publică a unor personalităţi care, prin activitatea lor, au binecuvântat pământul dobrogean", a afirmat Claudia Tanislav.
 
O personalitate dobrogeană căreia i-au fost acordate aceste distincţii este Petre Diaconu (6 octombrie 1924 - 3 aprilie 2007) - arheolog, istoric, cercetător . A citit Laudatio istoricul Marius Oprea, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Distincţiile au fost primite de părintele Andrei Tudor, stareţul Mănăstirii Dervent, exarh al mănăstirilor.

O altă personalitate distinsă în cadrul evenimentului este colonelul Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) - militar şi istoric. Laudatio a fost citit de către prof. Valentin Ciorbea, iar distincţiile au fost primite de prof. Carmen Mitican - director Școala Gimnazială Nr.16 "Marin Ionescu Dobrogianu" . Un moment artistic emoţionant a fost pregătit de elevii Școlii Gimnaziale nr.16 "Marin Ionescu Dobrogianu", coordonator prof. Alexandrina Roxana Gurău. Elevele au interpretat cântecele "Ţara mea un colţ de rai", "Măi române românaş", "Clopotul reîntregirii".
 
De asemenea, distincţia „Meritul dobrogean“ şi medalia „Dionisie Exiguul“ i-au fost acordate lui Musa Geavit  (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010) - fizician dobrogean, membru corespondent al Academiei Române. A citit Laudatio prof. univ. dr. Mihai Gîrţu, prorector al Universităţii Ovidius, iar distincţiile au fost primite de Sevinci Mutalip, sora lui Musa Geavit .
 
Constantin Sarry  (8 mai 1878 - 4 octombrie 1960), director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”, a fost una dintre personalităţile omagiate în cadrul evenimentului organizat de ZIUA de Constanţa. A citit Laudatio Feri Predescu, jurnalist „Evenimentul zilei“ şi au primit distincţiile invitaţii familiei Sarry: Stănescu Mirel, Chiselef Niculae, Cuşa Gogu (deţinuţi politic). Placheta va fi trimisă în Canada, la nepotul George Sarry.
 
Prin distincţia „Meritul dobrogean“ şi medalia „Dionisie Exiguul“ a fost omagiat şi Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 24 decembrie 2005) - prozator, poet, memorialist şi critic literar . A citit Laudatio conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan şi a primit distincţiile Mariana Teodorescu - nepoata scriitorului.
 
Flacăra „Spiritul dobrogean“ a fost stinsă de primarul Decebal Făgădău, prefectul Dumitru Jeacă, profesorul Valentin Ciorbea, Daniel Popa - şeful ISU „Dobrogea“ şi directorul cotidianului ZIUA de Constanţa, Claudia Tanislav. Evenimentul dedicat Dobrogei s-a încheiat în acordurile Fanfarei RAJA „Muzica Apelor“, care au răsunat în holul sălii „Remus Opreanu".
 
Citește și:

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“
  

LIVE TEXT Eveniment unic în presa locală. Cotidianul ZIUA de Constanţa, pentru a treia oară, #sărbătoreşteDobrogea141 (galerie foto)

#sărbătoreșteDobrogea141 LIVE TEXT. Te Deum pe scările de la Biserica Greacă din Constanța. Semnificația evenimentului istoric (galerie foto)

ZIUA de Constanța #sărbătoreșteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul A treia ediție „Ziua Dobrogei“ rememorează o zi istorică pentru constănțeni

Galerie foto: