#sărbătoreşteDobrogea141 „Meritul Dobrogean“ pentru Geavit Musa

 
Respectând tradiţia, cotidianul ZIUA de Constanţa a acordat cinci distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de această dată de medalia „Dionisie Exiguul”, prilej pentru a readuce în atenţia publică cinci personalităţi care au binecuvântat, prin munca lor, pământul dobrogean.
Anul acesta, distincţia „Meritul Dobrogean“ a fost acordată următorilor:
- arheolog, cercetător, Petre Diaconu (6 octombrie 1924 - 3 aprilie 2007)
- colonel Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) - militar şi istoric
- fizician dobrogean, membru corespondent al Academiei Române - Musa Geavit (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010)
- prozator, poet, memorialist şi critic literar - Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 24 decembrie 2005)
- publicistul Constantin Sarry (8 mai 1878 - 4 octombrie 1960) - director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”.


 
Pentru Geavit Musa a citit Laudatio prof. univ. dr. Mihai Gîrţu, prorector al Universităţii „Ovidius”, iar distincţiile au fost primite de Sevinci Mutalip, sora fizicianului.
 

 
Cercetător cu recunoaştere internaţională în domeniul fizicii plasmei, profesor universitar la facultăţile de fizică ale Universităţilor Bucureşti şi Constanţa, membru corespondent al Academiei Române şi Director General al Institutului de Fizică Atomică (IFA), Geavit Musa a fost înzestrat cu o putere de muncă ieşită din comun, făcând faţă cu perseverenţă adversităţilor regimului comunist şi înscriindu-şi numele în istoria culturii şi ştiinţei din România
 
 
23 decembrie 1931 -  se naşte în Palazu Mare, judeţul Constanţa, ca fiu al lui Șefket Musa Velulla, secretar al Consulatului Turc din Constanţa, erou tătar martir al închisorilor comuniste
 
1951 - absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, Constanţa
 
În timpul liceului, îl cunoaşte pe prof. Horia Hulubei, care susţine la Constanţa o conferinţă despre energia atomică, eveniment ce îl determină să se dedice fizicii.
Câştigă, în clasa X-a, prima olimpiadă organizată după război, atât la  matematică cât şi la  fizică, ocupând locul 1 pe oraş, dar, după ce câtigă faza pe judeţ, este exclus din lotul reprezentativ pentru faza finală de la Bucureşti, pe motive de origină socială.
 
1951-1955 - student al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, unde l-a avut ca profesor pe Eugen Bădărău; repartizat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din Bucureşti
 
1957 - este demis de la IFA, din cauza unor “probleme” necorespunzătoare din dosarul său de cadre
 
1958 - primeşte, după mari intervenţii, postul de bibliotecar la Observatorul Astronomic
 
1960 - se angajează ca inginer tehnolog la Întreprinderea „Electrofar” din Bucureşti, unde va câştiga o însemnată experienţă, folosită ulterior în soluţionarea unor probleme aplicative
 
1960-1962 - lucrează, în timpul liber, cu prof. Aretin Corciovei, şeful laboratorului de fizică teoretică la IFA, împreună cu care publică două lucrări importante
 
1963 - primeşte oferta de a se angaja la Institutul de Fizică al Academiei, unde lucrează în domeniul plasmei cu academicianul Eugen Bădărău
 
1965 - abordează un domeniu ce se va dovedi de referinţă pentru cariera sa, conversia directă a energiei termice în energie electrică  cu ajutorul plasmei, singura formă de agregare a  materiei fără limită de temperatură; pune la punct un generator termoionic funcţional
 
1965-1972 - publică, în reviste din ţară şi străinătate, 40 de lucrări despre cercetările sale de fizică fundamentală
 
1967 - devine doctor în fizică nucleară, cu teza „Contribuţii  la studiul proceselor fizice din diodele cu plasmă”
 
1969 - este numit şef al laboratorului “Plasma de temperatură joasă” din cadrul IFA
 
1972-1973 - efectuează un stagiu de un an la Universitatea Texas, Dallas, SUA, unde studiază comportarea spectrului de emisie optică  a plasmei de post luminiscenţă la adiţionarea de etanol
 
1988 - câştigă o bursă de un an în Japonia, dar nu primeşte viza de ieşire din ţară
 
1975-2010 - activitate de cercetare ştiinţifică în domeniile fizicii plasmei şi aplicaţiilor ei în tehnica vidului ultra-înalt, în conversia energiei termice în energie electrică şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; studiază display-urile cu plasmă monocolor, reuşind realizarea unei linii-pilot pentru producerea lor la Întreprinderea de Cinescoape Bucureşti.
 
A evidenţiat un nou efect în optică, denumit „efectul M“, în care spectrul de emisie se reduce la o singură linie, în cazul unui amestec de gaze;
A elaborat noi tehnologii, precum: sinterizarea în plasmă a pulberilor ultrafine de TiO2; sinterizarea acetilenei din cărbune în jet de plasmă etc.
A studiat efectul interacţiunii particulelor grele asupra spectrelor de emisie, procesele fizice legate de tehnica vidului ultraînalt, România fiind a treia ţară din lume care a realizat pompe cu un vid mai înalt de 10-10 torr („pompe de vid Comşa-Musa“).
 
A abordat cercetări ştiinţifice care au fost finalizate prin realizări tehnice, printre produsele omologate fiind: tuburi stabilovolt, tuburi autoluminiscente cu tritiu, tuburi stroboscopice cu caracteristici speciale, lămpi de semnalizare, tuburi detectoare de flacără.
 
A fost invitat să lucreze în mari laboratoare din mai multe centre de cercetare din SUA şi Europa, a colaborat cu instituţii de învăţământ şi cercetare din Franţa, Germania, Japonia şi SUA, a fost invitat să prezinte lecţii la numeroase conferinţe naţionale internaţionale şi a făcut parte din comitetele de organizare a unor importante manifestări internaţionale. A fost distins cu Premiul „C. Miculescu“ al Academiei Române.
 
1990-2003 - profesor la Universitatea Osman Gazi din Eskişehir (Turcia), unde a creat un laborator de fizica plasmei.
1991-1995 - membru al Colegiului Consultativ al Ministerului Cercetării şi Tehnologiei
19 aprilie 1997 - 19 martie 1998 - director general al IFA
1994-2010 - profesor la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, unde înfiinţează trei laboratoare de fizica plasmei şi predă capitole speciale de fizica plasmei, Tehnologii cu plasmă, Fizica plasmei şi laseri
 
aprilie 2009 - este ales membru corespondent al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei Fizica Plasmei din cadrul Societăţii de Fizică din România
 
Este autorul a 27 de brevete omologate OSIM, 18 produse omologate şi 20 de tehnologii.
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în 331 de articole apărute în reviste de fizică din ţară şi din străinătate, şi citate în peste 800 de lucrări de specialitate
 
5 iulie 2010 - se stinge din viaţă, la Bucureşti. 
 
Citeşte şi:

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#sărbătoreşteDobrogea141 Fizicianul Geavit Musa are un loc de onoare în istoria ştiinţei

#sărbătoreşteDobrogea141 Geavit Musa şi-a înscris numele în Istoria Culturii şi Ştiinţei din România

#sărbătoreşteDobrogea141 Dr. Musa Geavit - profesor şi părinte, coordonator şi coleg, un fizician emerit şi un mare cercetător (galerie foto)

#sărbătoreşteDobrogea141 Geavit Musa - fizician de excepţie, model de profesionalism şi onestitate

#sărbătoreşteDobrogea141 Laudatio Geavit Musa