#StrăzidinConstanța - atunci și acum La pas prin Constanța anilor 1960 - Bulevardul I. C. Frimu și străzile Elena Pavel, Nicolaie Titulescu, Dianei, V. Alecsandri (GALERIE FOTO)

15 Oct, 2022 00:00 Dima NANCU 3999 Marime text

Versiune printabila

Ne continuăm drumul „la pas“ prin Constanța anilor 1960, părăsind Faleza Cazinoului, altădată bulevardul 16 februarie. Călăuza noastră, lucrarea de față, ne indică Bulevardul I. C. Frimu și străzile Elena Pavel, Nicolaie Titulescu, I C. Cantacuzino, Dianei, V. Alecsandri.
Vom vorbi și despre portul Constanța, Catedrala Ortodoxă „Sf. Petru și Pavel“, Casa cu lei, Biserica Romano-Catolică, moscheea Carol I, dar și despre noile construcții din anii 60 precum „blocuri moderne, hale, ateliere, uzine“.

Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Constanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.

Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.

„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.

Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R.

vedere panoramica spre cazino

„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“ – Bulevardul I. C. Frimu, astăzi Bulevradul Regina Elisabeta

Ne continuăm drumul „la pas“ prin Constanța anilor 1960, părăsind Faleza Cazinoului, altădată bulevardul 16 februarie. Intrăm pe bulevardul I. C Frimu, astăzi cunoscut drept Bulevardul Regina Elisabeta. Încă de la intersecția bulevardul cu strada Karl Marx, astăzi Revoluției din 1989, „vizitată“ în ediția anterioară, se profila „un imobil masiv și elegant cu 4 etaje, ridicat în 1954. În cele 55 de apartamente locuiau salariații Șantierului naval maritim“. Înaintăm pe bulevard până la intersecția cu strada Portului, același numele îl poartă și astăzi, unde se află și în prezent statuia „Timonierul“, dezvelită a 23 august 1959.

Portul Constanța, „un du-te-vino de remorchere și vapoare“

Capătul bulevardului proiectează „panorama portului Constanța în toată splendoarea ei“. Observăm încă de la o primă lectură că imaginea portuală devine un mijloc de propagare a regimului, potrivit contextul social-politic din acei ani. Autorii amintesc despre construcții noi, precum „blocuri moderne, hale, ateliere“. Redăm mai jos descrierea din lucrare:

„Ajungem la capătul bulevardului I. C. Frimu, în unul din punctele dominante ale falezei. Panorama portului Constanța se desfășoară în toată splendoarea ei. Niciodată, în decursul a două milenii și jumătate, portul n-a cunoscut o astfel de dezvoltare. Un du-te-vino de remorchere și vapoare. Giganticele brațe metalice ale macaralelor se profilează deasupra portului. Pe aleile largi, pe cheiuri, o forfotă continuă. Acesta este portul Constanța, singurul port maritim al țării, bază a flotei noastre comerciale și pescarești. Și istoria lui începe o dată cu istoria milenarului port Tomis, care a cunoscut perioade de înflorire, dar și de cumplite pustiiri ce s-au abătut asupra cetății. […]

vedere panoramica spre catedrala

În clădirea gării maritime se afla instalat „Internațional Club“, Clubul înființat în 1955, are menirea de a face cît mai placută șederea marinarilor străini în portul Constanța. Condițiile de trai ale muncitorilor și marinarilor s-au schimbat mult față de cele din trecut. S-au înființat în incinta portului o cantină-restaurant, magazine alimentare și textile; s-au construit blocuri moderne; o parte din salariați au primit locuri de casă, altora li s-au acordat credite pentru construirea de locuințe. S-a amenajat un club în centrul orașului. Din anul 1957 apare ziarul „Portul Constanța“. În incinta portului își duc activitatea mai multe întreprinderi, printre care Prodexport și Exportlemn. Tot aici se găsesc marile ateliere ale șantierului naval maritim Constanța, cu hale noi, luminoase, bine aerisite. În hale s-au montat mașini moderne, strunguri își raboteze de fabricație romîneasca, trei poduri rulante etc. […]

La 23 August 1959, lînga pavilionul administrativ a fost dezvelit un monument ridicat în cinstea foști lor muncitori ai atelierelor șantierului, cazuți în 1945 în lupta împotriva fascismului.“

Strada Elena Pavel, astăzi strada Arhiepiscopiei, „un drum îngust, arcuit“, încărcat de clădiri monumentale

Călăuza noastră turistică ne „teleportează“ pe strada Elena Pavel, astăzi strada Arhiepiscopiei. Emblemele locului sunt Catedrala Ortodoxă alături de actualul Palat Episcopal, în anii 1960 Muzeul de Arheologie „Vasile Pârvan“. La colț cu strada Vasile Alecsandri, cu același nume și în prezent se află și moscheea Moscheea Carol I, sigur că la acea vreme fiind înlăturată această denumire. Pe partea stângă a străzii Elena Pavel se deschide și strada dr. I C Cantacuzino. Coborând, la primul colț, ajungem pe strada Nicolaie Titulescu, denumire purtată și acum. Aici se află Biserica Romano-Catolică. Autorii reușesc să ilustreze situația monumentelor de pe străzile antemenționate, prezentând starea acestora „la zi“:

Casa cu Lei

„Dar să continuăm ruta, îndreptîndu-ne spre strada Elena Pavel, o strada îngustă, arcuită, pe care se află însă cîteva monumente de arhitectura. Mai întîi, pe partea dreapta a străzii își profileazaă silueta masiva catedrala ortodoxă, declarată monument de arta, deținătoare a unor opere de arta și de pictura executată de G. D. Mirea. Zidirea catedralei a început în 1884 și a fost terminate în 1895. Este construită într-o viziune eclectică, specifică perioadei de la sfirșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului al XX-lea. Exteriorul impresionează numai prin dimensiuni, prin fațada sa largă și prin tumul care se înalță deasupra naosului, înalt de 35 m. Din specificul vechii arhitecturi din Țara Romînească s-a păstrat împărțirea fațadei prin mai multe registre, delimitate prin briie de căramida aparentă. […]

În timpul razboiului, catedrala a fost avariată, pictura murală în mare parte deteriorate, cojită, fără nici o speranța de îndreptare. În 1951 a fost reparată provizoriu, iar în anii 1957 - 1958 a fost restaurată laturi de catedrala se afla Muzeul de arheologie „Vasile Pirvan“, instalat într-o clădire impozantă, cu un etaj. La intrare în muzeu se afla bustul marelui arheolog romîn, care și-a dedicat cea mai mare parte a vieții lui cercetărilor arheologice din Dobrogea. […]

biserica romano-catolică

Părasind muzeul de arheologie, revenim în strada Elena Pavel. Pe partea stînga se deschide strada dr. I. C. Cantacuzino; pornim pe aceasta strada și după cîțiva pași, la primul colț, ajungem în strada Nicolaie Titulescu; ne oprim în fața unei clădiri cu un stil arhitectural deosebit de stilul clădirilor din jur. Este cladirea unei biserici romano-catolice, azi monument de arhitectură, zidit în anul 1885 de arhitectul Romano de Simon. […]

Revenim în strada Elena Pavel unde, la colțul pe care-l formează cu strada V. Alecsandri, se află moscheea, un alt monument arhitectonic zidit în anul 1910 pe locul ocupat de o veche geamie. Construcția moscheei este în stil maur, o copie a moscheei Konia din Anatolia. Moscheea aceasta, împreună cu celelalte geamii surori mai mici au imprimat pîna acum cîteva decenii o coloratură orientală orașului Constanța. […]

Casa cu lei sau Casa Genoveză de strada Dianei

Autorii poposesc pe strada Dianei, actuală denumire. Aici se află unul dintre remarcabilele monumente al centrului istoric al orașului tomitan, Casa Genoveză, cunoscută și sub numele de Casa cu lei. Patru coloane, de pe ale căroror capiteleuri veghează patru lei, îmbracă intrarea clădirii, conferindu-i un aer fantastic.

„În apropiere, pe strada Dianei, vom întîlni un imobil care accentuează și mai mult varietatea de caractere arhitecturale ale acestui colt de oraș. Este „Casa genoveză“ fastuoasă, cu un portal flancat de 4 coloane pe al caror capiteluri strajuieijte cîte un leu. Ca formă generală a fațadei propriu-zise, predomină arcadele. Construcția prezintă un amestec de caractere preromanice genoveze.“

Va urma.

Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin

Citește și:
#StrăzidinConstanța - atunci și acum Faleza, străzile Karl Marx și Remus Opreanu în anii 1960 (GALERIE FOTO)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii