#citeșteDobrogea Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române
20 Feb, 2024 17:00
20 Feb, 2024 17:00
20 Feb, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
5377
Marime text
- Absolvent al Școlii Copiilor de Marină de la Țiglina, unde a fost înmatriculat începând cu anul 1883 și a urmat Școala navală de la Livorno, pe care a absolvit-o în 1891, cu gradul de sublocotenent.
A urmat cursurile Școlii Copiilor de Marină de la Țiglina, remarcându-se prin rezultatele deosebite obținute la învățătură și la practica de specialitate, pe navele aflate la dispoziția școlii. A fost recomandat să urmeze Școala Navală de la Livorno, pe care a absolvit-o cu rezultate remarcabile, primind gradul de sublocotenent. Prima funcție pe care a încadrat-o a fost la Depozitul Echipajelor din Divizia de la Dunăre.
A fost ambarcat pe mai multe nave printre care România (o navă cu zbaturi), pe nava școală Mircea sau pe puitorul de mine Alexandru cel Bun.
Ulterior, a fost ambarcat pe torpilorul Năluca, având gradul de comandant, începând cu anul 1896, pentru ca după câteva luni să preia comanda bastimentului România, iar peste un an să ocupe funcția de comandant al crucișătorului Elisabeta.
A deținut și funcția de comandant al Școlii Copiilor de Marină în perioada 1899-1901. A participat la cartografierea Mării Negre și a coastei maritime a României, alături de lt.cdor- ul Alexandru Cătuneanu, activitate finalizată la începutul secolului trecut.
În anul 1906 a fost numit comandant al Apărărilor Submarine, devenite ulterior Vasele Submarine. A deținut comanda monitorului Mihail Kogălniceanu, fiind primul comandant al acestuia.
În timp celui De-al Doilea Război Balcanic a fost numit membru al Comitetului tehnic de artilerie al Marinei Militare, demnitate deținută până în anul 1920. În timpul Primului Război Mondial a condus cu îndrăzneală și curaj, operațiunile militare din zona Rusciuk, care au avut o mare însemnătate în desfășurarea ulterioară a evenimentelor. La sfârșitul conflagrației a devenit comandant al Arsenalului Marinei, iar din 1920 a preluat conducerea Diviziei de la Dunăre.
Începând cu 1921 va deține sub forma interimatului, funcția de Comandant al Marinei Regale, având gradul de contraamiral. În cursul anului 1924 s-a ocupat îndeaproape de înzestrarea Marinei cu: 3 crucișătoare, 10 contratorpiloare, 18 submarine, 12 nave anti-submarin, un puitor de mine, un port-avion, o navă-școală, 10 hidroavioane și 8 vedete rapide pentru intervenție. Vis-a-vis de această politică de înzestrare se va ajunge la o dispută între contraamiralii Constantin Niculescu-Rizea și Vasile Scodrea. Pentru medierea acestei dispute se va numi Principele Carol în funcția de Inspector General al Marinei. Aducerea Prințului Carol în această funcție nu a rezolvat animozitățile din Marină, chiar le-a accentuat, ca urmare a intervenției principelui moștenitor.
În anul 1925 a predat conducerea Marinei, contraamiralului Vasile Scodrea, un adversar înverșunat al politicii sale, continuându-și activitatea până în anul 1929. A desfășurat activități în cadrul Ligii Navale Române și în cadrul Serviciului de Geniu al Armatei. A fost decorat pentru activitatea depusă, cu ordinul Coroana României în grad de Cavaler, precum și cu alte ordine și medalii.
Viceamiralul Constantin Niculescu-Rizea a fost un ofițer român care și-a pus amprenta asupra echipajelor pe care le-a comandat de-a lungul unei cariere de peste patru decenii de activitate în slujba fluviului și a mării.
Bibliografie selectivă:
Monitorul oastei, 1900
Revista maritimă, 1920-1925
Codul maritim și fluvial, București, 1934
Istoria Statului Major al Forțelor Navale Române.1860-2010, Editura Centrul Tehnic Editorial al Armatei, București, 2010
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940
A fost ambarcat pe mai multe nave printre care România (o navă cu zbaturi), pe nava școală Mircea sau pe puitorul de mine Alexandru cel Bun.
Ulterior, a fost ambarcat pe torpilorul Năluca, având gradul de comandant, începând cu anul 1896, pentru ca după câteva luni să preia comanda bastimentului România, iar peste un an să ocupe funcția de comandant al crucișătorului Elisabeta.
A deținut și funcția de comandant al Școlii Copiilor de Marină în perioada 1899-1901. A participat la cartografierea Mării Negre și a coastei maritime a României, alături de lt.cdor- ul Alexandru Cătuneanu, activitate finalizată la începutul secolului trecut.
În anul 1906 a fost numit comandant al Apărărilor Submarine, devenite ulterior Vasele Submarine. A deținut comanda monitorului Mihail Kogălniceanu, fiind primul comandant al acestuia.
În timp celui De-al Doilea Război Balcanic a fost numit membru al Comitetului tehnic de artilerie al Marinei Militare, demnitate deținută până în anul 1920. În timpul Primului Război Mondial a condus cu îndrăzneală și curaj, operațiunile militare din zona Rusciuk, care au avut o mare însemnătate în desfășurarea ulterioară a evenimentelor. La sfârșitul conflagrației a devenit comandant al Arsenalului Marinei, iar din 1920 a preluat conducerea Diviziei de la Dunăre.
Începând cu 1921 va deține sub forma interimatului, funcția de Comandant al Marinei Regale, având gradul de contraamiral. În cursul anului 1924 s-a ocupat îndeaproape de înzestrarea Marinei cu: 3 crucișătoare, 10 contratorpiloare, 18 submarine, 12 nave anti-submarin, un puitor de mine, un port-avion, o navă-școală, 10 hidroavioane și 8 vedete rapide pentru intervenție. Vis-a-vis de această politică de înzestrare se va ajunge la o dispută între contraamiralii Constantin Niculescu-Rizea și Vasile Scodrea. Pentru medierea acestei dispute se va numi Principele Carol în funcția de Inspector General al Marinei. Aducerea Prințului Carol în această funcție nu a rezolvat animozitățile din Marină, chiar le-a accentuat, ca urmare a intervenției principelui moștenitor.
În anul 1925 a predat conducerea Marinei, contraamiralului Vasile Scodrea, un adversar înverșunat al politicii sale, continuându-și activitatea până în anul 1929. A desfășurat activități în cadrul Ligii Navale Române și în cadrul Serviciului de Geniu al Armatei. A fost decorat pentru activitatea depusă, cu ordinul Coroana României în grad de Cavaler, precum și cu alte ordine și medalii.
Viceamiralul Constantin Niculescu-Rizea a fost un ofițer român care și-a pus amprenta asupra echipajelor pe care le-a comandat de-a lungul unei cariere de peste patru decenii de activitate în slujba fluviului și a mării.
Bibliografie selectivă:
Monitorul oastei, 1900
Revista maritimă, 1920-1925
Codul maritim și fluvial, București, 1934
Istoria Statului Major al Forțelor Navale Române.1860-2010, Editura Centrul Tehnic Editorial al Armatei, București, 2010
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii