Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:55 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Cetatea Troesmis, rol strategic pe frontiera dunăreană și sediu de legiune (galerie foto+video)

ro

05 Nov, 2021 00:00 6211 Marime text
  •  Informațiile despre Cetatea Troesmis datează din secolul I d.H.
  • Timp de mai bine de 50 de ani, în cursul sec. II d.H. orașul a fost garnizoana celebrei Legiuni a V-a Macedonica.
  • După dislocarea legiunii în Dacia, la Troesmis s-a dezvoltat o așezare urbană care va primi rangul de municipium și din constituția căreia se păstrează două table din bronz dintre cele care îi prezentau textul pe una dintre clădirile publice din piața orașului.
  • Situl a fost studiat pentru prima dată în 1865 de o misiune arheologică franceză trimisă de împăratul Napoleon al III-lea
  • Practica reciclării și reutilizării materialelor de construcție de calitate, a blocurilor de calcar fasonate, a fost frecventă încă din epoca romană târzie și bizantină, folosindu-se monumente mai vechi la construirea cetăților de la Troesmis. În secolele XVIII și XIX, mulți săteni au folosit piatră din cetate pentru a-și ridica propriile case.
  • În anii 1860 Imperiul Otoman a concesionat unui inginer francez, Desire More, un ciflic la Iglița în scopul organizării unei ferme model; acesta a furnizat însă doar blocuri de calcar fasonate pentru activitățile intensive de construcții din acea perioadă din Brăila (Biserica Greacă) și Galați, blocuri pe care le extrăgea din Cetatea de Est de la Troesmis.
  • Oficialii Comisiunii Europene a Dunării au sesizat  existența unor blocuri cu inscripții pe cheiul de la Galați și au mers pe firul provenienței acestora, ajungându-se astfel la identificarea localității antice Troesmis, cunoscută din surse antice scrise, la Turcoaia, pe locul unde exista cătunul, azi dispărut, Iglița.
         
Amplasată în nord-vestul Dobrogei, cetatea Troesmis avea un rol strategic pe frontiera dunăreană a Imperiului roman. Situl se afla pe malul abrupt al Dunării, circa 15 kilometri la sud de actualul oraș Măcin (Arrubium) și 4 km nord de comuna Turcoaia (județul Tulcea). Era situată într-o zonă în care, în secolul al XIX-lea exista un cătun pe nume Igliţa, nume sub care localitatea antică a și intrat în literatura de specialitate, transmite dr. Cristina Alexandrescu, reprezentantul sitului Troesmis.
Timp de mai bine de jumătate de veac, de la începutul sec. II (după războaiele dacice purtate de Traian) și până în jurul anilor 165-167 aici a fost sediul Legiunii V Macedonica (transferată ulterior în Dacia, la Potaissa/Turda).  

 

Grigore G. Tocilescu, primul arheolog român care cercetează situl

 
Informațiile cunoscute în prezent se bazează în primul rând pe cercetările din anii 1860 - 1865, respectiv 1882 și din deceniul șapte al secolului trecut. În 1865, participând la o misiune franceză trimisă să cerceteze așezările antice din zona Dunării de Jos, arhitectul Ambroise Baudry (1838-1906) a realizat planul Cetății de Est, datând din perioada romană târzie. Pentru epoca în care a avut loc, această cercetare poate fi considerată o lucrare de pionierat, realizată pe fundalul politic al urmărilor Războiului Crimeii pentru Gurile Dunării.

De-a lungul secolului următor se poate spune că Troesmis a devenit renumit pentru descoperirile de inscripții și alte monumente din piatră provenite în mare parte din ruinele celor două cetăți (cea de Est, romană târzie și cea de Vest, de epocă bizantină) care domină și azi peisajul și care au refolosit monumentele timpurii ca material de construcție.După obţinerea independenţei Dobrogei în anul 1878 şi realipirea la România, Grigore G. Tocilescu face mai multe deplasări la Troesmis, urmărind, cu precădere, mărirea fondului de inscripţii. Rezultatele cercetărilor efectuate sau coordonate de către acesta ne sunt cunoscute prin intermediul a trei schiţe întocmite de către Pamfil Polonic.
 

Legile orașului

 

„În urmă cu mai bine de zece ani, Troesmis revenea în atenția publicului după ce în comerțul de antichități londonez fuseseră scoase la licitație două table din bronz aproape întregi care purtau inscripționate capitole din legea municipiului roman. Pe cele două table, pe care se păstrează părți din capitolele al XI-lea, respectiv al XXVII-lea - al XXVIII-lea, se fac precizări privind alegerea solilor orașului și condițiile pe care candidații la alegeri trebuiau să le îndeplinească, este menționat numele complet și oficial al orașului (municipum Marcum Aurelium Antoninum et Lucium Aurelium Commodum Augustum Troesmensium), care asigură datarea acordării statutului de municipium așezării urbane de la Troesmis în anii 177-180 p. Chr., în timpul domniei comune împăraților Marcus Aurelius și Commodus“, Cristina-Georgeta Alexandrescu, Christian Gugl, Troesmis și romanii la Dunărea de Jos, proiectul 2010 – 2013, Peuce, serie nouă XII -Studii și cercetări istorice și de arheologie, ICEM Tulcea 2014, p. 209 -306 (p.294)

 

Troesmis, pe lista monumentelor istorice

 
Fiind una dintre cele mai importante cetăți ale Dobrogei, se află pe lista monumentelor istorice, având codul TL-I-s-A-05952.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Patrimoniului , ca fiind de importanță istorică națională.


 

O cetate importantă, prea puțin promovată

 
Situl Troesmis este compus din mai multe structuri constructive dintre care două sunt încă vizibile la suprafață, anume cetatea de Est, romană târzie, și cea de Vest, de epocă bizantină. Între acestea, reperat pe teren doar prin cercetări non-invazive (prospecțiuni magnetometrice și georadar) se află castrul legiunii V Macedonica, nuclee de așezări civile precum și o serie de zone de necroplole, unele cu tumuli, amplasate de-a lungul drumurilor care ieșeau din așezări și fortificații. Înainte de aceasta, pe acest loc, s-a aflat o așezare a geților.

Situl arheologic Troesmis este dominat de două cetăți distincte, datate la secolele IV-VI  după Hristos - cetatea de Est și în secolele X-XI - cea de Vest. Cele două cetăți sunt apărate de fortificații de pământ (valuri și șanțuri de apărare) și au în jur nuclee de locuire civilă. Nu știm numărul de locuitori, acest aspect fiind încă sub semnul întrebării - specialiștii continuă să facă cercetări în acest sens.

Pentru epoca romană târzie – în legătură cu Cetate de Est – este cunoscut numele altor două importante unități militare legio I Iovia și legio II Herculia.
 

„Cele mai semnificative date din istoria sitului de la Troesmis le furnizează izvoarele scrise, începând cu mențiunea pentru anul 15 înainte de Hristos la Ovidius și până la cea mai târzie, din secolul al X-lea, la Constantin VII Porphirogenetos. Izvoarele scrise, mai ales inscripțiile, atestă în secolul al II-lea lagărul legiunii V Macedonica, canabaele (așezări omenești din jurul castrelor) aferente precum și o altă așezare civilă. După dislocarea legiunii, la Troesmis este atestat un municipium. Unitățile militare menționate de Notitia Dignitatum cel mai probabil s-au succedat și au fost în garnizoană în Cetatea de Est. Până acum nu este clarificată localizarea în teren a nucleelor de așezare de epocă romană“, Cristina-Georgeta Alexandrescu, Christian Gugl, Troesmis și romanii la Dunărea de Jos, proiectul 2010 – 2013, Peuce, serie nouă XII -Studii și cercetări istorice și de arheologie, ICEM Tulcea 2014, p. 209 -306 (p.291)
 

 

Istorie distrusă de exploatare

 
Cetatea se află într-o zonă în care au existat cariere de granit (zona Iacob Deal, Turcoaia și Greci),  pe Cetatea de Est fiind amplasat chiar un concasor care măcina granitul adus de la Greci pe o linie de vagoneți. Ruina acestei instalații de concasare este încă bine vizibilă în peisaj  (după cum se vede și în filmul de prezentare și în ilustrația articolului) și, dat fiind ca a fost construită și cu pietre din cetate, este în mod eronat folosită ca imagine a cetății Troesmis. Situl antic a fost perceput și utilizat ca o adevărată carieră de piatră pentru săteni și ca o sursă de venit pentru braconierii de patrimoniu (dovadă fiind descoperirea tablelor cu legea orașului). Încă din secolele XVIII și XIX (și continuând și în secolul XX!), mulți săteni au profitat de legislația neclară și au folosit piatră din cetate pentru a-și ridica propriile case.
 

„Drumul-i greu și-am obosit“

 
Drumul anevoios până la cetate poate descuraja și cel mai mare iubitor de istorie. Nu vă lăsați însă păcăliți. Odată ajunși la capătul potecii formate de roțile mașinilor greu încercate, veți păși într-un peisaj scos parcă dintr-o poveste.
 
Complexul de cetăți, înconjurat de ape turcoaz, învăluie „muntele“ de istorie pe care îl are în spate de o imagine excepțională. Noi l-am vizitat într-o zi de vară târzie, care a pus în contrast dealurile încă verzi, iarba aurie și cerul de un albastru excepțional, formând un tablou care ne-a tăiat răsuflarea. Este un loc ce merită vizitat cel puțin o dată în viață.
 
Materialul a fost completat cu informații de specialitate și detalii de către responsabilul științific al sitului Troesmis (Turcoaia, județul Tulcea), dr. Cristina Georgeta Alexandrescu (CV) de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ București. (sursa CV: www.iabvp.ro)
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.




FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:                                                         

 #Dobrogea 143 – De la grecii din Milet la generația Millenials Despre Cetatea Carsium se știu prea puține lucruri, însă Muzeul Carsium a fost inaugurat de regi și regine (galerie foto+video)

#sărbătoreşteDobrogea143


 
 


Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari