#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials Ibida, marea cetate a provinciei romane Scythia Minor (galerie foto+video)
ro
18 Nov, 2021 00:00 Dima NANCU Adelina CIOI 18 Nov, 2021 00:00 18 Nov, 2021 00:00 ZIUA de Constanta 3683- Cetatea Ibida a fost întemeiată la începutul secolului IV după Hristos,refăcută în secolul VI, în vremea lui Iustinian și abandonată decenii mai târziu.
- În epoca romano-bizantină, orașul a cunoscut o asemenea dezvoltare încât a pus în umbră alte mari și vechi cetăți ale provinciei.
- La un moment dat, orașul aflat la răspântia unor importante drumuri comerciale și militare a avut o populație de aproximativ 10.000 de locuitori.
- Cetatea avea o suprafață de 24 de hectare, 24 de turnuri și trei porți, iar lungimea zidului de incintă era de peste 2000 de metri.
Așezarea modernă Slava Rusă suprapune vestigiile uneia dintre cele mai mari cetăți romane. Polis (L)ibida, așa cum a numit-o reputatul arheolog Vasile Pârvan, este consideratată unicat prin faptul că este sigura cetate străbătută de un râu. Fotificația se întinde pe 24 de hectare, fiind în perioada sa de maximă dezvoltare (între secolele IV-VI) de patru mai vastă decât Trompaeum Traiani și Histria (în forma lor de la acea vreme).
Cetatea de pe Valea Slavei avea 24 de turnuri și trei porți, iar lungimea zidului de incintă era de peste 2000 de metri. Acesteia i se adauga o fortificație cu suprafața de 3,5 hectare pe dealul Harada și un fort în punctul cel mai inalt din vecinătate, constituindu-se astfel un sistem de fortificare ce supraveghea zona centrală a Dobrogei.
O primă cercetare a edificiului s-a petrecut la sfârșitul secolului XIX, de către inginerul Pamfil Polonic, cel care a realizat și un prim plan al cetății. În Primul Război Mondial au fost efectuate săpături de către un locotenet colonel bulgar, pasionat de arheologie. Desigur că și alți arheologi, printre care și Vasile Pârvan, s-au interesat de vestigiile de aici, însă fără a face săpături sistematice.
Cercetarea sistematică la Slava Rusă a început în anul 2001, iar săpăturile sunt efectuate în prezent de un colectiv numeros, cu specialiști de la ICEM Tulcea, de la Institutele de Arheologie din Iași și București, Institutul de Antropologie „Fr. Rainer”, de la Universitatea din Iași - Facultatea de Istorie, cea de Biologie și cea de Geografie, de la Institutul Național al Patrimoniului și de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, din Chișinău. De asemenea, la săpături participă anual, din 2013, și Universitatea din Sassari, Sardinia (Italia), cercetările fiind finanțate de către Ministerul Afacerilor Externe de la Roma. Cercetările sunt efectuate pe mai multe sectoare atât în interiorul cât și în exteriorul cetății.
Cetatea se află pe lista monumentelor istorice
Înscrisă pe lista monumentelor istorice cu codul TL-I-s-A-05926, cetatea este deschisă publicului, deși încă nu este amenejată în specificul unui punct turistic. La sit se poate ajunge destul de ușor existând un drum amenajat, dar și panouri îndrumătoare.
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
Descoperiri deosebite
Aflăm detalii captivante despre unul din sectoarele șantierul arheologic de aici, dar și despre stadiul general al lucrărilor de la Dorel Paraschiv (CV), cercetător științific și responsabil al sitului Ibida.
"Incinta de la Ibida este construită în secolul IV după Hristos și reparată în secolul VI după Hristos, în timpul împăratului Iustinian. În sectorul Curtina G incinta este așezată pe o clădire mai timpurie care a funcționat între sfârșitul secolului I și începutul secolului II după Hristos. În această clădire am descoperit material foarte bogat, sticlărie de import, ceramică de lux, inclusiv Terra Sigillata din Gallia, un tezaur de denari romani republicani și imperiali, o monedă de aur - un aureus din vremea lui Nero, trei geme cu reprezentarea Gorgonei, a lupei capitolina si a unui cal.
De asemenea, foarte importantă a fost descoperirea în acest sector al unei diplome militare ce se adaugă alteia descoperită la câțiva metri de edificiu, dar și unei a treia diplome descoperită la aproximativ 100 de m de Curtina G. Au rezultat așadar trei diplome militare descoperite în zonă, toate datate pe data de 14 august 99 d.H, în timpul împăratului Traian. Se poate trage așadar concluzia că, în același timp, mai mulți soldați au fost lăsați la vatră și s-au așezat în această regiune unde a funcționat poate un vicus. Datorită acestei importante descoperiri am hotărât să sărbătorim în fiecare an ziua Cetății Ibida pe data de 14 august."
Cavoul Tudorka
Un impresionant monument aflat pe raza cetății este Cavoul Tudorka,numit astfel după localnicul ce l-a descoperit în anul 2001.
Monumentul a fost jefuit din antichitate (şi posibil chiar de mai multe ori), iar osemintele se aflau amestecate şi fără să fie în conexiune anatomică. Starea lor de păstrare şi integritate este foarte diferită: de la oase intacte până la fragmente foarte degradate. S-a stabilit că osemintele au aparținut unuinumărde 39 de indivizi, membri ai aceleiași familii.
„Aici am săpat și cercetat împreună cu colega Mihaela Iacob și cu Nicolae Milițou de la Institutul de Antropologie din București. Cavoul se compune din drumos (un culoar) și o cameră funerară cere are circa 20 de metri pătrați. La dromos se ajungea pe un drum în pantă. Dromosul prezenta o boltă care aveau o formă semicilindrică ca de altfel și bolta camerei funerare. La intrare în cameră funerară aveam o placă din calcar care dubla o ușă din lemn. În colțurile camerei prezintă câte un pat pentru depunerea colciugelor. Între cele două paturi avem un prici pentru depunerea ofrandelor“, a adăugat Dorel Paraschiv, cercetător științific.
Basilica extra-muros
Cercetările fotogrametrice efectuate la Ibida de catre echipa Universității din Sassari, Sardegna (Sardinia), au înlesnit observarea unei basilici paleocreștine extra muros, probabil o basilica ce a funcționat în legatură cu necropola cetății, fiind o basilică cimiterială.
Din 2019 pe acest sector se desfășoară cercetări sistematice sub coordonarea prof. Alessandro Teatini.
„Ne aflăm dincolo de ziduri, extramuros, iar aceasta este basilica pe care o cercetăm împreună cu o echipă de specialiști străini care își desfășoară activitatea cu sprijinul Ministerului Italian de Externe. Acțiunea este coordonată de Universitatea din Sassari însă la activitate participă studenți din toată Italia și din Olanda. Este un sit foarte important, o biserică paleo-creștină. S-a putut observa faptul că acest edificiu a avut două faze, se văd practic două abside, una mai mare și alta mai mică. Această realitate demonstrează că, la un moment dat, această basilică a fost mărită, întrucât forma veche devenise neîncăpătoare. Astfel, a trebuit să fie lărgită, cea nouă înglobând-o practic pe cea anterioară. Un alt lucru important este altarul. Aici există un mic locullus, o mică cutie care conținea probabil moaștele unui sfânt. Acest locullus va face obiectul unor cercetări amănunțite în campaniile viitoare“, a declarat dr. Alessandro Teatini.
Vizita la Ibida a fost inedită. Ne simțeam ca în documentarele televizate unde studenții la arheologie sapă în căutarea de noi vestigii. Deși nu este încă exploatat turistic la valoarea cuvenită, când treceți prin Slava Rusă, nu ratați vizita pe situl de la Ibida.
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
Citește și:
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millenialls Argamum, cel mai vechi port de pe teritoriul României (galerie foto+video)
#sărbătoreşteDobrogea143
Galerie foto:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp