#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Păcuiul lui Soare, locul unde se odihnește una dintre cele mai impresionante cetăți bizantine (galerie foto+video)

 

• Cetatea Păcuiul lui Soare a fost întemeiată de bizantini la sfârșitul secolului X după Hristos și a rezistat până în secolul XV după Hristos.
• Primele săpături au fost începute de Ion Nestor în 1956, fiind continuate de o mulțime de arheologi, dintre care cel mai remarcabil este Petre Diaconu.
• Reputatul arheolog Petre Diaconu, dar și alți specialiști, susțin că aici ar fi fost celebra Vicina, o localitate foarte importantă din punct de vedere comercial.

 
La nouă kilometri de Ostrov, la poalele podișului Oltina, în mijlocul unui braț al Dunării se află insula Păcuiul lui Soare. Legenda spune că o ființă mitologică, „Samca Samodiva“, un amestec de zână și dragon subacvatic stă de strajă și astăzi în adâncuri pentru apărarea cetății înghițite de apele Dunării.

Cetatea, întemeiată în secolul X după Hristos de împăratul bizantin Ioan Tzimiskes (scundul), a supraviețuit timp de cinci secole. Avea o suprafață de patru-cinci hectare, din care astăzi se mai văd unul-două. Ziduri de piatră masive vorbesc despre uluitoarea tehnică a constructorilor bizantini, care au reușit să ridice cetatea pe o zonă nisipoasă. Schimbările geografice dunărene au provocat inundarea cetății. Astfel că, unde a fost cetate, acum este în mare parte apă.


                                                                                  

Petre Diaconu, arheologul care și-a dedicat viața acestui loc

Timp de peste 60 de ani insula Păcuiul lui Soare a fost cercetată prin colaborarea Institutului de Arheologie cu muzeele din Călărași (Muzeul Dunării de Jos), Constanța (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie) și București (Muzeul Național de Istorie a României).
 
Primele săpături au început în anul 1956 cu un colectiv de arheologi format din: prof. Ion Nestor (responsabil de sit până în 1961), B. T. Cîmpina, Nicolaie Anghelescu și Petre Diaconu, responsabil de sit din 1961 și cel care și-a dedicat cariera acestui loc. Sigur că au participat, mai puțin ce-i drept, și renumiții arheologi Vasile Canarache și Adrian V. Rădulescu. În prezent, reprezentatul sitului arheologie este Oana Damian (CV).
 
De-a lungul timpului, arheologii au reușit, prin săpături ample, să scoată la iveală o parte din zidurile unei cetăți bizantine de secol X, cât și artefacte precum podoabe, amfore, arme, monede. Toate acestea impresionează și astăzi, contextul fiind unul inedit. Zidurile cetății acaparate de peisajul superb oferit de Dunăre hipnotizează orice turist care pășește aici. Din păcate, vestigiile nu sunt conservate așa cum ar merita.
 

„Cetatea scufundată“

Cetatea bizantină datată la sfârșitul secolului X este înscrisă pe lista monumentelor istorice, având codul CT-I-s-A-02720.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri de patrimoniu național a Guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței pentru patrimoniul cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

Era una dintre cele mai importante fortificații din zonă. Destinația inițială era de sediu al flotei protectoare a orașului Durostorum, actualmente Silistra, sediul capitalei provinciei bizantine Thema Paristrion/Paradounavon.

Începând cu primii ani ai veacului al XI-lea, cetatea de la Păcuiul lui Soare își pierde caracterul de bază navală. Zona a devenit atunci un centru urban înfloritor, care va exista până în prima jumătate a secolului al XV-lea, momentul cuceririi otomane a Dobrogei, cu o întrerupere în secolul al XII-lea, determinată de un incendiu ce fusese anterior provocat de invazia cumanilor din 1094 (sec. XI).
 

Cum ajungi pe Insula Păcuiul lui Soare
 

Acum celebrul oraș bizantin zace atât pe bătrâna insulă cât și sub apele Dunării. Cei care vor să descopere magia locului trebuie să se încarce cu multă poftă de aventură căci drumul este lung și anevoios. După Mănăstirea Dervent, trebuie continuat pe primul drum de pământ spre dreapta, fiind de fapt un dig contra inundațiilor. Drumul ne duce undeva pe partea cealaltă a insulei Păcuiul lui Soare, iar pentru a păși pe tărâmul plin de istorie trebuie să traversezi Dunărea cu o barcă.

Parte din povestea acestui loc ne oferă Cristian Cealera, reprezentantul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cel care ne prezintă atât aspecte despre cetate, dar și etimologia numelui insulei:

„Din cercetările specialiștilor a reieșit faptul că aici a fost o puternică cetate ridicată pe vremea împăratului bizantin Ioan Tzimiskes care controla această zonă a Dunării cu o poziție strategică. Din acest motiv împăratul Bizanțului a fost foarte interesat să creeze o fortificație pe măsură.

Cât despre etimologia locului, vă pot spune că Păcuiul lui Soare înseamnă Pământul lui Soare. Păcui este un regionalism a ceea ce numim pământ. Legenda locului relatează că Soare ar fi fost un cioban foarte frumos, chipeș precum astrul zilei, și care își ducea oile la păscut pe această insulă. De-a lungul timpului, cetatea bizantină, menționată în diverse izvoare medievale, a continuat să fie extrem de importantă, fiind un puternic centru economic“.

 


Este posibil ca Vicina să fi fost la Păcuiul lui Soare?


Unii specialiști, în frunte cu reputatul Petre Diaconu, au afirmat că pe baza unor izvoare scrise (ex Alexiada Anei Comnena, liste eparhiale, unele acte ale notarilor genovezi din Pera, portulane ale vremii) se poate emite ipoteza că la Păcuiul lui Soare, unde a existat o puternică viețuire cu caracter civil, ar fi funcționat celebra localitate dunăreană Vicina, important centru comercial de la Dunărea de Jos. Se mai spune că tot aici a fost și sediul unei mitropolii, care a funcționat până în preajma anului 1359, când Iakynth (Iachint), ultimul mitropolit de Vicina, a părăsit Dobrogea și a devenit primul mitropolit al Ungro-Vlahiei (nume dat Țării Românești în izvoarele medievale grecești), având sediul la Curtea de Argeș.

Ipoteza este în continuare aprig discutată, problema localizării cetății Vicina fiind încă subiect de controversă între specialiști. Mulți alți arheologi au propus alte locații pentru orașul lui Iachint în Dobrogea de Nord, în zone precum Isaccea, Măcin etc.

Indiferent unde s-a aflat Vicina, existența și importanța cetății bizantine de la Păcuiul lui Soare reprezintă o certitudine, iar cercetarea sistematică a bătrânelor ziduri, o mare necesitate.
 

Vama Veche a secolului trecut pe Păcuiul lui Soare!

Din poveștile oamenilor care au avut ocazia să viziteze insula în anii ’80 reiese că deși era perioada comunistă, lumea bună se strângea adesea pe această insulă. Acum, o putem considera un fel de Vama Veche a secolului trecut. Aici își făceau prezența destul de des Ana Blandiana, Toma Caragiu, Romulus Rusan și alte nume celebre din acea perioadă.

Putem spune că vizita la Păcuiul lui Soare s-a caracterizat prin „Aventura, strigați ura!“, căci drumul prin câmpurile Derventului, urmat de o scurtă plimbare cu barca pe Dunăre, și mai apoi „vizitarea“ improprie a cetății, a fost plin de aventuri. Deși a fost greu să ajungem aici, a meritat pe deplin. Locul ne-a fermecat nu doar prin povestea sa medievală, cât și prin cea contemporană.

Nu puteam să nu admirăm peisajul și să nu ne gândim că pe locul unei cetății, lumea fină a secolului XX lua o pauza de la cotidian, pierzându-se în povestea oferită de acest loc.  Și nu doar pe noi ne-a fascinat locul, căci am avut surpriza să dăm peste câteva persoane, câteva familii, campate acolo, într-o zonă fermecătoare și plină de legendă și istorie.  
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.

Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“ care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
 

 

FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 

Citește și:

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Povestea Cetății Sacidava, o fortăreață care a rezistat în fața unor mari atacuri
 
#sărbătoreșteDobrogea143
 
 

Galerie foto: