#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials Ulmetum, centru de control al principalelor drumuri comericiale din regiune (galerie foto+video)

 
 

• Fortificația datează din secolul IV-V după Hristos și a rezistat până în secolul VII.
• Ea a fost ridicată pe locul unei mai vechi așezări civile.
• Primele săpături au fost începute în anul 1911, de întemeitorul arheologiei moderne din România, Vasile Pârvan.
• Rolul principal al cetății era de control asupra drumurilor comerciale din provincia romană Scythia Minor.

 
Dacă treci prin comuna Pantelimon de Jos, din județul Constanța trebuie să vizitezi și cetatea Ulmetum. Deși cetatea nu este amenajată din punct de vedere turistic, merită să poposiți măcar pentru câteva momente aici.

Cetatea a fost construită în jurul sfârşitului de secol IV d.H şi începutului de secol V după Hristos, în timpul domniei împăratul Theodosius I, pe locul unei vechi așezări civile numită Vicus Ulmetum, în care locuiseră cetățeni romani (foști militari în general), dar și traci din neamul bessilor.

Fortificația romano-bizantină a avut un rol deosebit de important, strategic, pe drumul central dobrogean. Detașamentele militare cantonate aici protejau regiunea și drumurile, transportul mărfurilor și al negustorilor. Drumul ce trecea pe la Ulmetum se afla marea rută dintre orașele romane Markianopolis (astăzi în Bulgaria) și Noviodunum (cetate identificată în Nordul Dobrogei, lângă Isaccea).
 


Vasile Pârvan, cel care „a dezvelit“ locul
 
Începutul cercetării arheologice la Ulmetum este marcat de activitatea marelui arheolog și istoric Vasile Pârvan. Acesta a întreprins patru campanii succesive de săpătură între anii 1911-1914.

Rezultatele cercetărilor au fost publicate în trei rapoarte de săpătură cu informații variate privind elementele constructive, monumentele și numeroase obiecte identificate.
Aceste cercetări arheologice au permis întocmirea planului general al cetății, ca și datarea zidurilor vizibile în secolul VI după Hristos. Au fost făcute și descoperiri specifice secolelor IV-V după Hristos, dar mult mai reduse cantitativ față de cele de secol VI.
 
Cetatea Ulmetum, pe lista Monumentelor Istorice

Situl arheologic Ulemtul este înscris pe lista Monumentelor Istorice având codul CT-I-s-A-02726.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

 


Povestea cetății Ulmetum

Denumirea latină Ulmetum a fost tradusă în limba română „pădure de ulmi“.

Despre istoricul cetății Ulmetum ne oferă mai multe detalii responsabilul științific al situlul arheologic, Gabriel Talmațchi (CV). 

„Este o cetate foarte puțin cunoscută de publicul larg, dar și de specialiști, deși fortifația este foarte importantă din punct de vedere istoric. Rolul pentru care a fost ridicată ține de controlul drumurilor comericiale importante din provincia romană Moesia Inferior și mai apoi Scythia Minor.

Ulmetum în formă nefortificată are o istorie mai veche. Pe locul unde s-a construit cetatea exista un sat numit Vicus Ulmetum, informația fiind atestată de altar votiv datat în anul 140,  în timpul împăratului Antonius Pius.

Aici era o așezare, a căror locuitori numiți Cives Romani et Bessi Consistentes, se ocupau cu agricultura și cu prelucrarea metalelor. Bessi formau o populație colonizată de Imperiul Roman venită din sudul Traciei și erau foarte buni meșteri în ceea ce înseamnă prelucrarea fierului.

În timp, odată ce prezența militară s-a accentuat și atacurile inamice s-au intesificat, se simțea nevoia construirii unei cetăți fortificate în locul satului Vicus Ulmetum. Astfel că undeva la sfârșitul secolui IV, începutul secolului V, în timpul împăratului roman Teodosius se construiește aici o fortificație.

Aici va fi cantonată o forță militară de cavalerie. De asemenea, din perioada aceea sunt cunoscute o serie de barăci destinate cazarmei militare. Situație care se menține până la jumătatea secolului V. Este foarte important din punct de vedere militar faptul că sunt aduși federați-goți.

Știm că pentru o perioadă scurtă  cetatea a fost dezafectată, iar interiorul fostei cetăți a fost transformat într-o zonă de necropolă (cimitir), fiind descoperite morminte datând din această perioadă.

Mai apoi cetatea este refăcută, undeva în prima jumătate a secolului al VI-a lea, probabil în timpul domniei lui Iustinian și va rămâne tot nod comercial până la începutul secolului VII, în timpul Împăratului Heraclius.

Cetatea Ulemtum nu are o întindere foarte mare, ea fiind mai mult un centru de control. Are 13 turnuri de diferite forme specifice diferitor perioade istorice și 4 porți mai importante. Există și o bazilică care în secolul V își încheie activitatea, un praetorium, probabil că era și sediul ofițerilor, al comandantului militar. Mai avem baracile și numeroase străzi.
Primele sapături au fost realizate de Vasile Pârvan, între 1911-1914.

Cetatea este așezată pe un platou mărginit pe una din laturi de un pârâu numit Pantelimon“

ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea – de la grecii din Milet la generația Millennials“ care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.


 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:
 
#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Milleanials : Ibida, marea cetate a provinciei romane Scythia Minor (galerie foto+video)
 
#sărbătoreşteDobrogea143

 

Galerie foto: