#Dobrogea143 Meritul dobrogean pentru arheologul Alexandru Suceveanu. „La capătul călătoriei, Alexandru Suceveanu s-a întors pentru totdeauna la Histria, devenind una cu ruinele pe care nu a încetat să le iubească“

 
 
Respectând tradiţia, cotidianul ZIUA de Constanţa a acordat cinci distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de această dată de medalia cu ilustrarea monedei de la Histria, prima monedă atestată pe teritoriul României, prilej pentru a readuce în atenţia publică cinci personalităţi care au binecuvântat, prin munca lor, pământul dobrogean.
 
Anul acesta, cinci personalități importante primesc Meritul Dobrogean: Alexandru Barnea (reputat arheolog 17 februarie 1944  București -  08 mai 2020 București), Alexandru Suceveanu (reputat arheolog 11 martie 1940 București - 23 mai 2013 București), Alexandru Avram (reputat arheolog 16 septembrie 1956 Tulcea - 04 august 2021 Histria), Grigore Sălceanu (poet și dramaturg român 23 aprilie 1901, Galați - 19 iulie 1980, Constanța) și Liliana Lazia (fost director al Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman“ din Constanța,  21 iulie 1954 Constanța - 31 martie 2011 Constanța).
 

Aproape un deceniu s-a scurs deja de la mutarea la cele veșnice a lui Alexandru Suceveanu. Aproape un deceniu de absență ce devine tot mai mult o prezență...

Filolog clasic de formație, Alexandru Suceveanu, „Puiu“ pentru apropiați și prieteni, s-a lăsat sedus de arheologie încă din primul său an de studii la Universitatea din București. Din 1958 deci și până la momentul dispariției sale, îl regăsim angajat în cercetarea de teren, cu neobosită pasiune și dragoste pentru o meserie care nu era cea pentru care se pregătise.

Personaj plin de umor, altminteri profund, pasional și uneori chiar grav, Alexandru Suceveanu a servit cu statornicie arheologia clasică din Dobrogea, fiind timp de peste o jumătate de veac înainte de toate un fidel slujitor al Histriei. Studentul timid din 1958 s-a transformat, în ani de ucenicie în preajma Mariei Coja și a lui Emil Condurachi, într-un strălucit cercetător al lumii greco-romane din Pontul Stâng.

S-a aplecat mereu cu stăruință asupra ruinelor tăcute de la Histria sau din teritoriul acesteia, ori din alte părți ale Dobrogei, de la Halmyris (Murighiol) spre exemplu, cu curiozitate, seriozitate și inepuizabilă energie. Și oricâte proiecte de teren va fi condus în lunga sa carieră de arheolog, Alexandru Suceveanu a rămas statornic în alegerea sa de a sluji Histria.

A fost legat durabil prin prietenie de colegi de școală, ca Zoe Petre, căreia îi datora de fapt invitația de a participa la săpăturile de la Histria în 1958 și trimiterea sa forțată pe șantier în vara acelui an sau de colegi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, cum ar fi Gheorghe Poenaru-Bordea. A nutrit o vie admirație pentru colegii săi de șantier care au părăsit țara în timpul regimului comunist, Nubar Hamparțumian și Dinu Theodorescu, și ambilor a continuat să le fie un prieten devotat până la sfârșitul vieții.

Alexandru Suceveanu a fost activ implicat în viața institutului unde a lucrat întreaga sa carieră și al cărui director adjunct a fost în anii 2000, dar la fel de activ a fost în viața comunității arheologice din România, deținând o serie de funcții reprezentative pentru breasla sa. A iubit Dobrogea cu mare pasiune, a onorat-o prin întreaga sa activitate, iar colegii săi de la Muzeul de istorie națională și arheologie din Constanța l-au răsplătit cu statornică admirație și prietenie. A întreținut relații cordiale cu autoritățile locale din întreaga regiune a Dobrogei, precum și relații afectuoase cu generații întregi de lucrători care au fost implicați în săpăturile arheologice de la Histria.

Spiritul său erudit și natura curioasă l-au ajutat să se poată ocupa cu lejeritate de subiecte diverse și să cerceteze vestigii care datau în principal perioada romană, romană târzie și proto-bizantină.

Și-a legat numele indisolubil de descoperirea uneia dintre cele mai impozante basilici paleocreștine din Scythia, precum și de prima și singura, până în prezent, monografie arheologică dedicată unui edificiu de cult creștin din această provincie de margine a lumii romane.

Colegilor mai tineri, elevilor și colaboratorilor săi în special, comunității științifice în general, le lasă moștenire o operă impozantă, fruct al unei activități științifice care s-a desfășurat într-o disciplină desăvârșită. Ar merita spus și că Alexandru Suceveanu a săpat mult și și-a făcut un obiectiv din a publica tot ce a cercetat, meritele academice fiindu-i recunoscute de diferite foruri culturale și academice naționale.

La capătul călătoriei, Alexandru Suceveanu s-a întors pentru totdeauna la Histria, devenind una cu ruinele pe care nu a încetat să le iubească.
 
Citește și:
#Dobrogea143: La Mulți Ani, Dobrogea! Meritul Dobrogean 2021 - o distincție în amintire
#Dobrogea143 Meritul dobrogean pentru Alexandru Suceveanu, arheolog (11 martie 1940 - 23 mai 2013) (galerie foto)