#citeșteDobrogea Funcționarea abatoarelor în județul Constanța în perioada 1945-1955

Abatoarele erau de două feluri: pentru export și pentru nevoile interne. Abatoarele pentru export aveau un caracter de monopol, având drept scop sacrificarea animalelor de calitate, destinate consumului populației. De asemenea, exista un control asupra circulației cărnurilor crude, dar și al celor preparate. Transportul acestor produse trebuia să se realizeze în condiții de igienă, iar locurile de desfacere să fie amenajate cu toate facilitățile inclusiv cu cantități de gheață. Aceasta se producea de către abator, fiind un lucrător desemnat pentru acest lucru, care lucra într-o anexă și supraveghea o instalație de producție.

Abatorul de export funcționa pe baza unor reglementări clare, prevăzute în legislația vremii și publicată în Monitorul Oficial, încă din perioada interbelică ( la 18 Mai 1932).

Pentru folosirea abatorului, sacrificarea porcinelor, opărirea acestora, folosirea grajdurilor și a halelor de desfacere, a macaralelor și a scripeților de ridicare a carcaselor se percepeau taxe însemnate:

Pentru transportul cărnurilor se foloseau autofrigorifice ce aparțineau Abatorului de Export la punctele de desfacere ale măcelarilor. Și aici se percepea o taxă de 5 lei pe kilogramul de carne transportat.

Pentru folosirea instalațiilor de mățărie și triperie (prelucrarea organelor animalelor sacrificate), a cuptoarelor de ars și a altor instalațiuni se percepeau următoarele taxe:
-500 lei pentru un exemplar bovină;
- 500 lei pentru un exemplar porcină;
- 300 lei pentru un exemplar vițel;
- 200 lei pentru un exemplar ovin/miel.
 
Pentru utilizarea aparatelor frigorifere se vor percepe taxe, carnea urma a fi conservată și păstrată în aceste depozite, o perioadă de timp. Aceste taxe variau între 500-200 lei, în funcție de mărimea animalului sacrificat și depozitat.
 
Finanțele serviciului se administrează de către Primăria localității respective, iar veniturile și cheltuielile se înscriau separat într-o anexă a bugetului general al comunei urbane.

Dacă aceste dispoziții legale erau încălcate cu bună știință, atunci se considera a fi contravenienți și se pedepsea cu amendă prin dublarea taxei datorate, pentru descurajarea unor practici contrare.
 
Pe plan intern abatoarele lucrau pentru a satisface nevoia de consum a locuitorilor din zonele urbane, în special, dar și a celor din zonele rurale, mai cu seamă după rechizițiile forțate din timpul războiului, a naționalizării și a colectivizării.
           
La Medgidia, se hotăra mutarea oborului de vite la marginea oraşului, iar transportul produselor din carne, se realiza numai cu căruţa zincată de la abator la hală, în condiţii de igienă, urmând a fi deschise două restaurante.

În perioada comunistă, la Medgidia exista un abator foarte bine dotat, care asigura nevoile de consum ale populației, iar după 1949 și ale lucrătorilor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
 
Serviciul de sacrificare a animalelor a fost foarte bine organizat, iar perceperea taxelor de către primăriile locale aduceau venituri însemnate la bugetele locale.


 
Surse bibliografice:
 
M.O. nr. 113/18 Mai 1932
M.O. nr.199 din 2 Decembrie1912
M.O. nr.73 din 26 Martie 1944
S.J.A.N.C., fond Primăria Constanța, dosar 7/1945.
S.J.A.N.C., fond Primăria Medgidia, dosar 53/1949
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria orașului din 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanța, 2013.
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Poliția comunală din Constanța în anul 1945 (GALERIE FOTO)