#citeșteDobrogea Investițiile făcute în agricultură, în industrie și cele edilitare la Medgidia în primii ani ai regimului comunist (GALERIE FOTO)

Raionul Medgidia a fost colectivizat la 27 ianuarie 1956, relativ repede față de data oficială a terminării colectivizării din 1962. La G.A.C. „Ogorul Roşu” din Valea Dacilor se semănau 96 t grâu, 12 t orz, 1200 kg rapiţă şi 9000 kg secară în anul 1958. Se utilizau 10 tractoare şi 4 semănători.
În cadrul G.A.C. „Griviţa Roşie” Medgidia se însămânţau în acelaşi an 88 t grâu, 150 kg rapiţă şi 13 t orz. Beneficiau de 11 tractoare şi 4 semănători. Preşedinte al G.A.C. Medgidia, era inginer Ghertner Florica, iar şef de brigadă era Dragoman Aurel.



În cadrul  G.A.C. „ 23 August” Remus Opreanu, se însămânţau 120 de hectare din totalul de 170 de hectare. Se semănau dughie, mei, borceag, pentru nutreţul animalelor. Preşedinte era Gheorghe Florea, iar brigadierul Petre Mocanu, avea în vedere monitorizarea lucrărilor și a agricultorilor cooperatiști.

Cele trei G.A.C – uri numărau 573 de familii, cu 3420 ha teren agricol, având o producţie la grâu de 1088 kg/ha, iar la porumb 1400 kg/ha. Personalul era format din 3 preşedinţi, 6 socotitori şi 9 brigadieri. Fondurile obţinute din vânzarea produselor de cele trei G.A.C.-uri se ridicau la 664.890 lei.
 
Dintre lucrările edilitar-urbanistice realizate în anul 1958, amintim:

În această perioadă funcţionau 10 şcoli, din care 7 în limba română, 3 cu predare în limba turcă şi tătară, două erau de 7 ani, iar 8 de 4 clase. Exista o şcoală medie de 11 ani şi 6 grădiniţe. La Şcola nr. 1 mixtă director era Arnăutu Anton, la Şcola nr.1 mixtă tătărească – Behici Bectaş, la Şcoala nr. 1 mixtă de 4 ani – Nicolae Marin, iar la Şcoala de 4 ani turcă – Cairula Boşneag. La Şcoala din cartierul de est, director era Almăjanu Sergiu, iar la Şcoala nr.1 mixtă din cartierul G.Gheorghiu – Dej, director era Popovici Traian. La şcoala de 4 ani de la Oraşul Nou –Banu Gheorghe, la Şcoala mixtă de 4 ani de la Valea Dacilor – Popescu Nicolae, la Şcoala mixtă de 4 ani tătărească, de la Valea Dacilor- Muselem Etem, la Şcoala Mixtă de 4 ani din Remus Opreanu – Dumitrescu Constantin, iar la Şcoala medie de 11 ani – Marinescu Corneliu.

În anul 1959, se asfaltau străzile Puşkin (735 ml) şi Vasile Lupu (2675 ml), iar parcurile Tineretului (2821 mp) şi I.M.U. (4284 mp), erau amenajate. Se angaja un tehnician în întreţinerea străzilor în persoana lui Kalamara Spiru. La lucrările de amenajare şi reparare a străzilor se utiliza un autocamion „Steagul Roşu 101”, aflat în proprietatea Primăriei. Aceasta mai deţinea şi alte autocamioane în inventar precum: GAZ 67, IAZ 210, ZIL 110, MOSCOVICI, PRAGA RN, TATRA 111 şi SKODA 706.

În anul 1956, populaţia activă cunoaşte un spor, ajungând la 17.943 de locuitori din care în industrie şi construcţii erau angrenaţi 52,9 %, iar în agricultură doar 17,6 % ; În anul 1968, populaţia activă ajungea la 35,16% din total, din care în industrie şi construcţii erau angrenaţi 59,2 %.

Se înfiinţau patru brigăzi ştiinţifice la Medgidia, două "universităţi muncitoreşti" , la I.M.U. Medgidia şi la Fabrica de Ciment, existând și numeroase ansambluri artistice.
 
Agricultura era specializată în producţii pomicole şi viticole, culturi de cereale şi creşterea animalelor. Cele peste 1500 ha de vie, 600 ha livezi, din care 359 ha piersici, 4200 ha terenuri arabile şi 350 ha pajişti naturale, justificau în anul 1980, integrarea în această ramură a 7% din populaţia activă a oraşului.

În anul 1967, judeţul Constanţa, ocupa locul al doilea în ţară, la producţia de struguri cu 80.400 tone. Vinurile româneşti erau medaliate la concursurile de profil din Europa şi din lume. Podgoriile de la Medgidia erau renumite, iar vinurile sale premiate la diferite concursuri oenologice.

Se impuneau planuri de măsuri privind amenajarea edilitară, cu implicare patriotică, cetăţenească.
În anul 1964, se produce o mişcare migratorie în rândurile populaţiei oraşului. Plecau 398 de locuitori dintre care 200 femei şi 198 bărbaţi, sosind 1310 locuitori, din care 641 bărbaţi şi 669 femei. Se înregistra un excedent migratoriu de + 912 persoane.

Se lucra, în această perioadă la un parc de cultură şi odihnă, pe strada Poporului şi se hotăra desfiinţarea căruţaşilor particulari. Oborul pentru târg presupunea o amenajare. Balta Carasu urma a fi amenajată prin decolmatare şi plantare de sălcii şi plopi. Urma să se construiască o platformă din lemn şi beton, pentru acostarea bărcilor, toate aceste lucrări bazându-se pe munca patriotică.
La 27 februarie 1965 se inaugura o modernă unitate spitalicească, dotată cu aparatură modernă.

Cu prilejul recensământului din 1966, din totalul populaţiei de 26.525 locuitori (din care 13.749 bărbaţi şi 12.776 femei), populaţia activă era de 10.637 locuitori. În industrie erau integraţi 4764, în construcţii 769, în agricultură 1080, în domeniul circulaţiei mărfurilor 921, în învăţământ, cultură şi sănătate – 975, iar în celelalte ramuri de activitate – 2128 locuitori.

Se poate observa că un segment important al populaţiei oraşului era angrenat în activităţi industriale şi în construcţii, dar şi în activităţi agricole, în fermele de stat aflate în zonă.
 
 
Bibliografie selectivă:
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, dosar 111/1958
Ibidem, dosar 130/1959
Ibidem, dosar 141/1960
Ibidem, dosar 191/1963
Ibidem, dosar 336/1965-1966
Ibidem, dosar 197/1963-1964
Ibidem, Dosar 68/1968
Athena Herbst-Rădoi,  Aurora Crângu, Îndrumător pentru cercetarea judeţului, în Îndrumar de cercetare geografică. Cercetări economico-geografice. Extras, Bucureşti, 1969
***Recensământul de la 1966, Institutul de Statistică, Bucureşti, 1966
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

Citește și:

#citeșteDobrogea Ocupaţiile locuitorilor Medgidiei în funcţie de etnii în perioada interbelică (galerie foto)