#citeșteDobrogea Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă. Contextul istoric (I)

Când rostești numele orașului dobrogean Babadag, te gândești automat la obiectivele turistice inedite pe care le poți vizita aici, Geamia Gazi Ali Pașa și Mausoleul celui care a întemeiat așezarea - Sari Saltuk (Sarî Saltîk) Baba.


Geamia (numită adesea și moscheea Babadag) este lăcașul de cult musulman înființat în 1609/1610, și deci cel al doilea cel mai vechi din Dobrogea, după Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia (1574/1575).
Babadagul se mândrește însă cu povești mult mai vechi și mai ales cu faptul că a fost prima așezare musulmană importantă din Dobrogea. Orașul a fost fondat încă din secolul al XIII-lea și a fost cel mai important centru al provinciei în timpul stăpânirii otomane, devenind chiar și reședință a guvernatorilor.
 
Acestea sunt câteva dintre informațiile generale ce astăzi pot fi găsite foarte ușor pe platforme on-line de promovare a turismului și a patrimoniului cultural istoric din Dobrogea. Noi vom încerca să prezentăm în următoarele articole o serie de detalii legate de întemeierea orașului Babadag (în traducere "Muntele Tatălui", "Muntele Părintelui" - "Baba Dag"). Vom prezenta informații istorice reale, contextul în care s-a produs migrația turcilor selgiucizi în nordul Dobrogei. De asemenea, vom încerca să conturăm personalitatea celui ce a fost Sari Saltuk Baba (Sarî Saltîk), adesea numit și Dede, și să prezentăm o parte din legendele care îl au ca protagonist. Aceste mituri ale întemeietorului s-au păstrat atât în tradiția orală a locuitorilor (musulmani, dar și creștini!), dar și în izvoare medievale.
 
Din acest motiv, în realizarea acestor materiale ne-am folosit de o bibliografie bogată și variată, începând de la cercetătorii români care au aprofundat subiectul (n.a. Bărbuleanu, Tiuliumeanu) și continuând cu cei străini (Anetshofer, Rohdewald, Sungur, Karamustafa etc).
Vom cita și vom enumera izvoare medievale bizantine, arabe (ex.Ibn Batuta), otomane (Saltîk Name/ Saltîkname, Evlyia Celebi etc), europene (Baksic) care oferă informații foarte importante legate de acest subiect.
 
Știm că orașul Babadag a fost întemeiat în 1262 de turci selgiucizi conduși de dervișul Sari Saltîk și că până în 1278-1280 s-au stabilit în zonă 10 - 12.000 de familii, ajunse aici împreună cu turmele și puținele avuții aduse din pribegie.
Cum și de ce s-a produs această migrație? Cine era acest derviș și cum ajunsese el în fruntea acestui grup? Care sunt motivele pentru care personalitatea lui Sari Saltîk a dăinuit până în timpurile noastre? Cât adevăr există în legendele ce îl au ca personaj principal? Toate acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în aceste articole...
 
Povestea întemeierii Babadagului începe, cu ani buni înainte, nu în Dobrogea, ci în Anatolia... Acolo exista în sec.XIII Sultanatul Segiucid de Rum, "Sultanatul Romei" - "Rum Selcuklu Devleti", continuator al dispărutului Imperiu Selgiuc.
Sultanatul de Rum (Rîm=Roma) își luase acest nume întrucât ocupa un teritoriu (Rumelia) care altădată aparținuse romanilor și bizantinilor (romei).
 
Pe 26 iunie 1243, Sultanatul de Rum condus la acea vreme de Kaykhusraw al II-lea (1237-1246) suferă o mare înfrângere la Kose-Dag (Kosedag), o vale aflată la 60 de kilometri de orașul modern Sivas (nord-centrul Turciei).  Învingători au fost mongolii conduși de Baiju Noyan iar acest succes va conduce la extinderea puterii mongole în regiune și la începutul declinului pentru Sultanatul Selgiucid de Rum.
 
Urmașul direct al sultanului Kaykhusraw al II-lea era fiul său cel mare (din trei fii), Izzettin Keykavus (Izz-al Din Kaykaus) al II-lea, care a și domnit între 1246 și 1262. Sultanatul său se afla însă acum sub controlul mongolilor iar aceștia au decis ca Izzettin să împartă domnia și sultanatul cu fratele său mai mic, Kilic Aslan al IV-lea.
 
Izzettin nu se împacă cu situația existentă. În 1262, împreună cu un grup mare de supuși pleacă din portul Antalya către teritoriile bizantine. El dorește să se pună sub protecția împăratului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul. Acesta, mai întâi co-împărat al Imperiului de Niceea,  eliberase în 1261 Constantinopolul și desființase Imperiul Latin care condusese Bizanțul încă din 1204.
 
Aparent surprinzător azi, Izzettin și Mihail al VIII-lea erau rude. Mama sultanului de Rum fusese o grecoaică de neam nobil, Prodoulia, fiică de preot. Izzettin spera ca împăratul să îi ofere ajutor militar contra mongolilor, dar Mihail al VIII-lea avea încheiate alianțe cu mongolii și nu își dorea război cu aceștia. De aceea, el nu i-a oferit ajutor armat, ci a preferat să îl găzduiască pe Izzettin și să îl trateze împărătește. Aparent, sultanul era un oaspete, însă în realitate, ajunsese doar un prizonier de lux.
 
Împăratul Mihail al VIII-lea decide ca miile de însoțitori ai sultanului selgiucid să se stabilească în nordul ținutului dintre Dunăre și Mare, în Thema Paristrion ("de lângă Istru, de la Dunăre"), provincie pe care ulterior turcii aveau să o numească Dobruca-eli (Dobrogea).
 
Așadar, în timp ce Izzettin rămâne oaspete și prizonier de lux la Constantinopole, partizanii săi se așază în zona viitorului Babadag. Sunt conduși de dervișul Sari Saltîk, om sfânt, călugăr-războinic. Decizia împăratului este una înțeleaptă, pentru că noii veniți urmau să asigure și paza militară a zonei.
 
În sec.XV, în timpul sultanului Murad al II-lea cronicarul Yazicioglu Ali scria următoarele rânduri în opera sa "Tevarih-i Al-i Selcuk" ("Selcukname"): "Basileul M Paleologul le-a dat ca loc și patrie Dobrogea, care este un colț bun, cu apa și aerul purtători desănătate și frumusețe... Subpretextul iernatului, aceștia (n.a. selciucizii lui Izzettin) aucoborât la Iznik (n.a. Niceea) și în scurt timp au trecut prin Uskudar (Scutari) multe corturi turcești. Răposatul fără prihană (Sari Saltuk) a trecut împreună cu ei...".
 
Sari Saltuk și miile de însoțitori s-au stabilit în zona numită ulterior Babadag în anul 1262. El a condus așezarea până la moartea sa, survenită după unele surse în 1297/1298, după altele în 1304. În 1330/1331, călătorul arab Ibn Batutta trecea prin Dobrogea și ajungea la Babadag. El a scris: "Potrivit celor auzite, Saltuk Baba a fost un gânditor îndrăgit, respectat și apreciatca un profet"...
 
Sari Saltuk a rămas conducătorul turcilor selgiucizi din Dobrogea timp de mai bine de trei decenii. Între timp, cel care își adusese supușii în pribegie, sultanul Izzettin a ieșit din istorie. Al doilea său frate, Kayqubad a apelat la ajutorul hanului (Khanului) Berke, conducătorul Hoardei de Aur. Berke l-a trimis în Bizanț pe generalul Nogai, nepot al lui Genghis Han și geniu militar poreclit "făuritorul de hani". Nogai a invadat teritoriul bizantin și în 1265 l-a eliberat pe Izzettin. Sultanul de Rum a mers în Crimeea, s-a căsătorit cu fiica lui Berke și a murit în exil în jurul anilor 1279/1280...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Evlyia Celebi - Călători străini despre Țările Române vol.VI, material  îngrijit de Mustafa Ali Mehmet, Editura Științifică și Enciclopedică, București 1976
 
Petru Bogdan Baksic - Călători străini despre Țările Române, vol.V; Editura Științifică, București, 1976, p.221-223
 
Mihai Tiuliumeanu - Sari Saltîk Baba, dervișul rătăcitor - articole publicate în revista Misterele Dunării, vol.1.nr.1 decembrie 2016 (partea I-a); vol 1.nr.2 - martie 2017 (partea a II-a), sursă online - books.google.ro
 
Cintian Bărbuleanu - Monografia orașului Babadag, 1998
 
Helga Anetshofer - Legends of Sari Saltik in the Seyahatname and in the Baktashi Oral Tradition, published in "Evliya Celebi - Studies and essays commemorating the 400 aniversary of his birth", 2012
 
Ceren Cikin Sungur - A critical analysis of Sari Saltik as a hero in "Saltikname"; MD thesis, CentralEuropean University, Budapest, July 2020
 
Stephan Rohdewald - A muslim holy man to convert christians in a transottoman setting - Approaches to Sari Saltuk from the late Middle Ages to the Present; EntangledReligions Journal,nr.9, 2019
 
Urfat Șachir - Mărturii otomane pe pământ românesc, Zilele Sari Saltuk; articol publicat pe 2 octombrie 2019, pe site-ul leviathan.ro
 
Ahmet T. Karamustafa - Islamization through the Lens of Saltukname, article published in Islam and Christianity in Medieval Anatolia, Ashgate Publishing 2015
 
Gabriela Vasilescu - Sari Saltuk Dede, radioromaniacultural.ro
 
primariababadag.ro
 
enciclopaedia britannica
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Dobrogea în 1840 - William Beattie și stepa dobrogeană (II)