#citeșteDobrogea Serviciul sanitar al marinei în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic

 

 
În timpul campaniei militare la care Armata Română a luat parte, Marina Militară și-a sporit efectivele cu încă 5000 de combatanți. În aceste condiții se impunea organizarea unei formațiuni pentru spitalizarea răniților și tratare bolilor.



Nava de pasageri Principele Carol a fost transformată în navă-spital militar, la bordul căreia au fost instalate trei saloane cu 50 de paturi, un salon având destinația de sală de operații, amenajată complet cu aparatură medicală și un salon cu rol de farmacie.

Pe navă mai erau depozitate 50 de saltele și o sută de tărgi, aceste material putând fi amplasate pe puntea navei în cazul unor nevoi imediate.
Nava spital-militar s-a stabilit la Turnu Măgurele, acordându-se consultații pentru 1600 de soldați, de la arme diferite și spitalizând circa 155 de soldați. Colonelul medic Ciomac, medicul șef al Marinei militare se ocupa personal de administrarea navei spital, fiind ajutat de maiorul medic Costea și căpitanii medici Bogdanovici, Bârzănescu, Oardă , precum și de farmacistul șef maiorul Tanovici. Acești medici lucrau cu un efectiv de 25 de asistenți medicali, pregătiți să intervină în orice moment. De altfel, erau cei mai buni sanitari ai Marinei Militare.  

Despre implicarea Marinei Militare în operațiuni, locotenent-colonelul Constantin Șerbescu, comandant al Regimentului 51 Infanterie, constata că: „în timpul campaniilor din Balcani din 1913, o flotă, pentru o țară scăldată de râuri puternice și mări, constituie elementul indispensabil al armatei de uscat și că interesele vitale ale acestei țări stau în puterea și gradul de preparațiune pentru război atât a forțelor de uscat cât și a celor navale".

Tendința statelor balcanice era de a crea flote puternice care să lupte pe Marea Neagră și în Marea Mediterană. Turcia beneficia de sprijinul englez și de cel german, iar Grecia beneficia de sprijinul francez. În același timp, România dorea să creeze o escadră la Marea Neagră, prin intermediul șantierelor italiene, renumite în domeniu.

După terminarea destul de rapidă a ostilităților, o parte a navelor au fost întrebuințate pentru transportul trupelor. Șalupele Vedea au fost distribuite poliției sanitare. Odată cu preluarea Cadrilaterului, cu cele două județe, acestea au primit câte o navă de luptă și un bac de trecere, pentru porturile Silistra și Turtucaia.

Așadar, România trebuia să se afirme în această zonă ca o țară cu potențial militar, atât pe uscat, cât și pe apă. Acest lucru va fi demonstrat ulterior, prin importante achiziții și prin modernizarea tehnicii de luptă.

Bibliografie selectivă:
Alexandru Iarca, Acțiunea militară a României în 1913, Imprimeria Alexandru Gheorghiu, Buzău , 1914
Podul militar improvizat între Turnu Măgurele și Nicopole în Buletinul societății politehnice, an XXX, nr.4, București, 1914
Alexandru Iarca, Câteva povețe despre conducerea războiului. Problema strategică din 1913, Imprimeria Alexandru Georgescu, Buzău, 1914
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879