Dobrogea 139 de ani Eveniment fără precedent realizat de un ziar local, închinat Dobrogei la aniversare

„Dobrogea, Dobrogea, ne-ai unit pe toţi.“ Aceste cuvinte, versuri ale Imnului Dobrogei, compus de regretatul Dumitru Lupu, definesc cel mai bine masa rotundă pe care cotidianul ZIUA de Constanţa a organizat-o joi, 23 noiembrie 2017, în sala „Remus Opreanu“ a Consiliului Judeţean, pentru a marca un eveniment important din istoria oraşului ridicat pe ruinele anticului Tomis, petrecut în urmă cu 139 de ani: instalarea administraţiei româneşti în urbea de la mare.  
 
Reprezentanţi ai instituţiilor de cultură dobrogene, profesori, militari, jurnalişti, politicieni şi reprezentanţi ai administraţiilor locale şi judeţene din Tulcea şi Constanţa au lăsat grijile deoparte, preţ de aproximativ trei ore, pentru a se reuni, la amiază, la invitaţia cotidianului ZIUA de Constanţa, şi a sărbători, aşa cum se cuvine, un moment care ar trebui să devină tradiţie sub genericul Ziua Recunoştinţei Constănţenilor. Deloc întâmplător, cotidianul iniţiator al mesei rotunde a ales să inaugureze, pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
Călătorie în trecut, în urmă cu 139 de ani 
 
Deschiderea mesei rotunde a fost prefaţată de un emoţionant moment, menit să creeze un arc peste timp, între trecut şi prezent, cu gândul la viitor, la cei 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român şi la Centenarul Marii Unirii. În sunet de goarnă, în sala ce poartă numele primului prefect al Constanţei, şi-a făcut apariţia o trupă de dorobanţi cu baionete la armă, purtând drapelele: Dobrogei, României şi Uniunii Europene. În urma lor au păşit solemn... regele Carol, întruchipat de actorul Virgil Andriescu, şi... prefectul Remus Opreanu, redat de actorul Dan Cojocaru.  
 
Apoi, soprana conf. univ. dr. Nicoleta Ardelean, de la Facultatea de Arte a Universităţii „Ovidius“, a intonat imnul de stat, „Deşteaptă-te, române“, fiind secondată de baritonul Iulian Bratu, de la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, cel care a cântat „Imnul Dobrogei“, compus de Dumitru Lupu, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad.  

Au urmat alte momente emoţionante: Virgil Andriescu a citit Proclamaţia către dobrogeni a Principelui României, Carol I de Hohenzollern, şi Ordinul de Zi către Armata Română, iar Dan Cojocaru a dat glas celei dintâi telegrame trimise de cel dintâi prefect al Constanţei, Remus Opreanu, în ziua de 23 noiembrie 1878, devenită reper pentru constănţeni. De asemenea, tânăra actriţă Ana-Maria Ştefan, simbolizând Dobrogea, a recitat poezia „Dobrogea“, de Constantin Sarry.  
 
„Această manifestare este finalul unei campanii de presă începute în octombrie sub semnul #sărbătoreşteDobrogea, cu un scop clar definit: să conştientizăm acest trecut glorios al Dobrogei, să ne readucem aminte de istoria acestei provincii şi să redevenim mândri de apartenenţa noastră la Dobrogea (...). La 17 ani de existenţă, pe care i-a împlinit pe 20 noiembrie, cotidianul ZIUA de Constanţa face un dar constănţenilor şi nu numai: ne oferă o Bibliotecă Virtuală, aşa cum, în urmă cu 119 ani, Petru Vulcan, unul dintre marii ziarişti ai Dobrogei, a creat revista «Ovidiu», prima revistă culturală a Dobrogei, şi a pus bazele primei biblioteci universală.
 
Iată că, urmând modelul acestui înaintaş, ZIUA de Constanţa face azi acest dar numit Fondul Documentar «Dobrogea de ieri şi de azi». Este o avere întreagă, dacă putem spune aşa, pentru că sunt duse în online, în formatul electronic, cărţile de referinţă ale Dobrogei, unele care sunt în stare precară, altele care sunt rare şi se găsesc doar la colecţionari. Iată că, prin digitalizare, ele devin un bun public, pot fi cercetate şi, pe lângă această colecţie de cărţi vechi, fondul documentar cuprinde manuscrise, facsimile, ilustrate, fotografii de presă“, a spus moderatorul mesei rotunde, jurnalista conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan.
 
În cadrul întâlnirii, înainte ca invitaţii ZIUA de Constanţa să ia cuvântul, jurnalista Lavinia Sicilitaru a dat citire unui manifest al jurnaliştilor care semnează în paginile acestei publicaţii, cerând soluţii autorităţilor locale şi judeţene la problemele cu care se confruntă viaţa culturală tomitană.

Iată cele zece puncte ale manifestului: 

1. Demersuri administrative pentru conştientizarea momentului de la 23 noiembrie 1878 ca Zi a Recunoştinţei Dobrogenilor, cu atât mai mult cu cât la nivelul Constanţei nu se cunoaşte importanţa acestei date istorice;
 
2. Propunem ca Imnul Dobrogei, compus de Dumitru Lupu, în anul 2015, pe versuri de Carmen Aldea Vlad, să fie intonat la evenimentele culturale şi nu numai, ca o împlinire a dorinţei maestrului;
 
3. Montarea lucrării muzicale „Adio, Kustenge“, premiată în 2016 de Uniunea Compozitorilor şi care aparţine aceluiaşi inimos dobrogean Dumitru Lupu;
 
4. Digitalizarea arhivelor tuturor instituţiilor cu trecut istoric din Dobrogea. Ca o obligaţie elementară faţă de urmaşii noştri, care trebuie să-şi cunoască istoria şi să ne respecte pentru asta;
 
5. Alocarea de fonduri pentru retipărirea cărţilor de referinţă ale Dobrogei;
 
6. Recunoaşterea personalităţilor care au marcat viaţa culturală a Dobrogei, readucându-le permanent în atenţie, prin publicarea cotidiană;
 
7. Crearea unei case a memoriei oraşului ca punct turistic de maximă atracţie;
 
8. Soluţii pentru mai buna desfăşurare a activităţii Teatrului pentru Copii şi Tineret „Căluţul de mare“, atât de important pentru educaţia culturală a celor care-i trec pragul;
 
9. Teatrul de Stat să poarte numele fondatorului lui, conform testamentului, adică Dimitrie Tranulis;
 
10. Un termen concret pentru deschiderea Centrului Cultural „Jean Constantin“ şi pentru care vom milita să devină un adevărat centru al culturii constănţene. 
 
Gânduri de la autorităţile locale şi judeţene 
 
„În calitatea mea de reprezentant al Guvernului în teritoriu şi inspirat de exemplul oferit de primul prefect al judeţului Constanţa, voi face demersuri pentru realizarea unei statui a lui Remus Opreanu, pe care o vom amplasa în faţa Prefecturii. De asemenea, am decis să mă implic în reeditarea şi actualizarea albumului intitulat «Prefecţii judeţului Constanţa». În încheiere, vreau să felicit organizatorii acestei mese rotunde, cotidianul ZIUA de Constanţa, pentru desfăşurarea acestui amplu proiect dedicat împlinirii a 139 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român şi a 17 ani de activitate jurnalistică. La mulţi ani, Dobrogea! La mulţi ani, dobrogeni! La mulţi ani, ZIUA de Constanţa“, a spus prefectul judeţului Constanţa, Ioan Albu.  
 
„Pentru Instituţia Prefectului - Judeţul Tulcea, Ziua Dobrogei are, pe lângă valenţele istorice, o însemnătate sporită. Acum 139 de ani, mai precis pe 10 noiembrie 1878, domnitorul Carol I semna decretele de numire a primilor funcţionari administrativi în Dobrogea, George Mihail Ghica devenind astfel primul prefect al judeţului Tulcea. Era momentul când Carol I afirma: «Dobrogea va deschide ţării un nou izvor de bunăstare». La mulţi ani, dobrogeni! La mulţi ani, Dobrogea!“, a subliniat şi prefectul judeţului Tulcea, Lucian Furdui.  
 
„Mă bucur că am reuşit să ne aşezăm astăzi la aceeaşi masă rotundă cu aceleaşi interese comune (...). Vreau să mulţumesc echipei cotidianului ZIUA de Constanţa pentru această iniţiativă, pentru acest proiect, pentru implicare şi pentru eforturi (...). Acest eveniment ne face să conştientizăm că nu am venit de nicăieri, ne face să apreciem că ceea ce suntem este dat de valorile şi moştenirea trecutului nostru (...). Ziua de 23 noiembrie are o semnificaţie specială pentru noi, constănţenii. Este simbolul unui început pentru întreaga administraţie locală“, a precizat administratorul public al judeţului Constanţa, Mirela Matichescu. „Vă asigur de sprijinul Consiliului Judeţean în toate demersurile care au scop dezvoltarea şi păstrarea identităţii regiunii Dobrogea“, a conchis Matichescu.

Invitat să ia cuvântul, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Dumitru Mergeani, a ţinut să felicite redacţia ZIUA de Constanţa pentru realizarea primei biblioteci virtuale.
 
„Dobroge, mamă bună pentru toţi“ 
 
„Ideea de a invita oficialii celor două judeţe ca să marcheze un moment crucial din istoria lor, şi nu numai a lor, este un demers onorant, lăudabil, generos, frumos, de apreciat şi ar trebui să se constituie, în primul rând, într-un prinos de mulţumire, de recunoaştere a celor care acum 139 de ani au putut să facă posibil acest moment. (...). Evident că trebuie să adresăm mulţumiri parlamentarilor de Tulcea şi de Constanţa care au făcut posibilă declararea zilei de 14 noiembrie ca o zi de sărbătoare în calendarul naţional (...).
 
Ce ar fi fost România fără una dintre cele mai frumoase provincii? Ar fi fost mult mai săracă fără Dobrogea noastră, Dobrogea binecuvântată de sângele şi osemintele martirilor, Dobrogea binecuvântată de frumuseţea locurilor, de frumuseţea oamenilor, Dobrogea, orizont pentru alte lumi şi mamă bună pentru toţi. Dobrogea a dat în decursul timpului foarte multe personalităţi, personalităţi grele, marcante în: cultură, economie, industrie, armată. Însuşi conceptul de Uniune Europeană a plecat din această parte a ţării, nu din altă parte (...). Să fim buni, să fim mândri, să fim uniţi. Dumnezeu să binecuvânteze Dobrogea, să binecuvânteze România! La mulţi ani!“, a spus primarul Constantin Hogea, care a venit de acasă cu mapa evenimentelor pe care Tulcea le organizează, an de an, pe 14 noiembrie, de Ziua Dobrogei.  
 
„Nu ştiu cum sunt alţii, dar eu, când mă gândesc la Dobrogea, simt mirosul mării, simt tăietura vântului, simt curentul Dunării, pe la Mahmudia sau pe la Murighiol, simt o strângere de inimă când mă apropii de Cheile Dobrogei, simt dintr-o dată o bogăţie a gustului, a baclavalelor, a sarailiilor, a piperchilor târgăsite, simt aroma vinului de Niculiţel, de Ostrov (...), simt că mi se strânge inima ori de câte ori trec pe lângă dorobanţul lui Saligny (n.r. - grupul statuar care străjuieşte podul peste Dunăre construit de marele inginer) şi simt cum mă bucur când, ba cu bacul, ba cu trenul, ba cu maşina, mă întorc acasă, în Dobrogea. Am trăit, m-am format, ca fiecare dintre dvs., pe aceste meleaguri şi am încercat să-mi trag seva din ceea ce ne-a dat Cel de Sus, din ceea ce ne-au lăsat înaintaşii noştri, să învăţ, să cunosc, să descopăr şi să respect toate simbolurile, personalităţile, care au trăit aici şi ne-au adus în acest moment“, a spus şi primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău. 
 
„Un moment impresionant de solidaritate şi coeziune a societăţii civile, realizat de ZIUA de Constanţa“
 
„Eu sunt dobrogeancă get-beget. Moşii şi strămoşii mei sunt născuţi aici, în Dobrogea. (...) Bunica mea s-a născut la Istanbul, dar părinţii ei erau de aici, din Dobrogea. Dar s-au întors, deoarece nu puteau sta departe de tărâmul natal. Demersul iniţiat de ZIUA de Constanţa este extraordinar. (...) Propunerea mea este să contribuiţi la acest proiect iniţiat de colegii de la ZIUA de Constanţa, pentru că toată lumea este dornică să afle multe despre istoria, cultura şi civilizaţia locului, a Dobrogei şi aceasta Bibliotecă Virtuală vă oferă posibilitatea să vă documentaţi rapid“, a spus şi jurnalista Feri Predescu.  
„Ne aflăm, cu siguranţă, într-un moment impresionant de solidaritate şi coeziune a societăţii civile, realizat astăzi, aici (n.r. - 23 noiembrie 2017, în sala „Remus Opreanu“), de jurnalişti, mai precis, de jurnaliştii ziarului ZIUA de Constanţa, voce puternică a presei dobrogene, dar şi de noi, invitaţii lor“, a spus şi jurnalista Radio România Constanţa Steliana Bajdechi. 
 
„Meritul Dobrogean“ şi Medalia comemorativă „Remus Opreanu“, acordate post-mortem 
 
Cu prilejul mesei rotunde dedicate celor 139 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român, ZIUA de Constanţa a instituit „Meritul dobrogean“, care se acordă anual, începând cu 2017, unor personalităţi române şi străine din viaţă sau post-mortem, care au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea şi consolidarea culturii dobrogene în ţară şi în lume. Distincţia, însoţită de medalia „Remus Opreanu“, a fost oferită anul acesta post-mortem unor mari personalităţi ale spaţiului dobrogean: Virgil Coman, Zaharia şi Petre Covacef, Gheorghe Dumitraşcu, Puiu Enache, Mitică Lupu, Constantin Novac, Gavrilă Simion, gen. Adrian Soci, Adrian Rădulescu şi Olimpiu Vladimirov.  
 
„Înainte de toate, a fost prietenul nostru, al tuturor, a fost un om cu O mare, care nu a mai avut când să înveţe să spună «Nu!», «Nu pot!», «Poate mai târziu»“, a spus Lavinia Dumitraşcu, înainte de a-i chema pe Teo şi Maria să ridice distincţia acordată post-mortem regretatului lor tată, Virgil Coman.   
 
Despre Zaharia şi Petru Covacef a vorbit dr. Sorin Marcel Colesniuc, dând citire unui laudatio întocmit de cercetătorul Gheorghe Papuc, iar distincţia a fost ridicată de Maria, una dintre cele trei fiice ale soţilor Covacef.
 
„Aş fi preferat ca astăzi să nu vorbesc eu despre profesorul meu de suflet Gheorghe Dumitraşcu, ci să fi vorbit profesorul Dumitraşcu despre Dobrogea. Cu siguranţă, şi-ar fi disputat placheta de aur cu domnul primar Hogea la capitolul oratorie“, a spus comandor (r.) dr. Marian Moşneagu, înainte de a da citire laudatio­-ului.  
 
„Sunt sigură că tatăl meu, împreună cu Virgil, v-ar spune aşa: «Sunteţi datori Dobrogei!» Noi trebuie să preluăm mai departe ceea ce spunea el: Dobrogea este misia mea“, a spus fiica sa, dr. Lavinia Dumitraşcu, la ridicarea plachetei.  
 
Despre regretatul compozitor Dumitru Lupu şi realizările sale impresionante a vorbit conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, iar placheta i-a fost înmânată soţiei sale, interpreta de muzică uşoară Ileana Şipoteanu. „Mi-aş dori să luptăm pentru artiştii Constanţei. Să facem o alee a artiştilor este foarte important (...). Trebuie să ne unim forţele pentru această Dobroge minunată“, a spus îndrăgita artistă.
 
Tot moderatoarea întâlnirii, dr. Lăpuşan, a dat citire laudatio-ului închinat profesorului şi publicistului Puiu Enache. „Acesta este un moment de mare emoţie pentru noi toţi, pentru că astfel de zile, ca cea de acum, sunt foarte rare“, a spus prozatorul şi redactorul-şef al revistei „Ex Ponto“, Ovidiu Dunăreanu, care a înmânat distincţia şi medalia „Remus Opreanu“, acordate post-mortem lui Puiu Enache, şi care a dat apoi citire următorului laudatio, dedicat lui Constantin Novac, redactorul-şef al revistei „Tomis“.  
 
Despre Gavrilă Simion, unul dintre marii creatori români de muzee din România, director al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, a vorbit prof. Viorica Petre, iar premiul a fost ridicat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Dumitru Mergeani.  
 
Personalitatea generalului Adrian Soci, trecut la cele veşnice pe 16 aprilie 2017, a fost evocată de locotenent Mirela Gheorghe, ofiţer de relaţii cu presă în cadrul Brigadei 9 Mecanizată „Mărăşeşti“.  
 
Laudatio pentru dr. Adrian Rădulescu, primul prefect al Constanţei după 1989 şi prim rector al Universităţii „Ovidius“, a fost citit de directorul interimar al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa dr. Traian Cliante. „Mi-e foarte greu să vorbesc despre el, pentru că mă aflu în faţa unei săli unde probabil 70-80% din cei prezenţi l-au cunoscut personal pe Adrian Rădulescu“, a spus dr. Cliante.
 
Distincţia şi medalia i-au fost înmânate fiicei sale, Anca. „Aş vrea să împărtăşesc întreaga mea admiraţie întregului colectiv de la ziarul ZIUA de Constanţa, cel care a realizat acest eveniment deosebit“, a spus aceasta.  
 
Ultima plachetă i-a fost înmânată post-mortem lui Olimpiu Vladimirov, „inginer geolog la origine, cu un talent nativ extraordinar“, după cum a spus Ovidiu Dunăreanu. Premiul a fost ridicat de primarul Tulcei, Constantin Hogea.  
Spre finalul întâlnirii, au mai luat cuvântul vorbind despre Dobrogea şi salutând demersul ZIUA de Constanţa: Gigi Chiru, iniţiatorul proiectului de lege privind iniţierea Zilei Dobrogei, dar şi Elena Frâncu.  
 
Masa rotundă organizată joi seară de ZIUA de Constanţa s-a încheiat în acordurile energice ale Fanfarei „Muzica Apelor“ aparţinând RAJA.
 
Citeşte şi:

#sărbătoreșteDobrogea LIVE VIDEO & TEXT. ZIUA de Constanţa lansează biblioteca virtuală. Ce autorităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea participă. Un omagiu adus personalităţilor dobrogene