#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Bazilica paleocreștină de la Niculițel, monument unic în Europa - „Aici și dincolo (se află) sângele martirilor“ (galerie foto+video)

 
 

• Bazilica de la Niculițel datează din secolul IV, fiind scoasă la iveală în urma unei ploi torențiale din anul 1971. Sub altarul bazilicii au fost descoperite osemintele a șase martiri creștini.
• Patru dintre martiri au fost identificați în baza unei inscripții și se numeau Zotikos, Atallos, Kamasis și Philippos. Alți doi martiri, depuși separat, nu au fost identificați.
• Actualmente, monumentul este conservat la standarde europene, fiind reabilitat și inaugurat în anul 2016.
• Primele cercetări au început în 1971, fiind realizate de un colectiv de arheologi în frunte cu Victor Henrich Baumann. 

Bazilica paleocreștină Niculițel se găsește în comuna cu același nume, din județul Tulcea. Bazilica este una dintre cele mai vechi monumente de acest tip din România, fiind caracteristică perioadei romane, cu trei nave, cu coloane de susținere pe interior, cu altar, naos, nartex și atrium.
 

„Bazilica a fost ridicată în a doua jumătate a secolului IV peste mormintele martirilor creștini care existau aici încă de la începutul secolului III. A fost ridicată inițial la sfârșitul secolului IV, în timpul împăraților Valens și Valentinianus al II-lea, doar cu altar și naos, iar apoi în secolul V se pare că a fost mărită pe măsura numărului credincioșilor, în timpul lui Theodosius al II-lea.

A fost distrusă în secolul VI în urma trecerii barbarilor prin zonă. În timp, ruinele care au rămas au fost acoperite cu pământ și vegetație și a fost uitată. Nimeni nu a știut ce se află sub acest loc. Absolut tot era acoperit cu pământ, sub cerul liber.

În zona criptei, fiind drum trecător și alături teren liber, localnicii au găsit piatra de la ziduri cu mult înainte de descoperire, dar fără a-și da seama de unde provine acea piatră“, spune Cornelia Odagiu, conservator 1A ICEM.

 

Natura a făcut ca monumentul să fie descoperit

 

„În 1971, au fost ploi abundente și inundații. Apa adunată de pe străzile și dealurile din jur își avea cursul pe drumul de deasupra. Fiind apă multă în acel an, a spălat pământul de pe drum și a descoperit cupola criptei.

Localnicii au reușit să spargă cupola făcând un mic orificiu prin care au putut vedea că în interior sunt oase. Văzând oasele, s-au speriat și au anunțat autoritățile, iar apoi au fost chemați arheologii de la Tulcea, care, în frunte cu domnul Victor Baumann, au început săpăturile arheologice.

Din 1971 până în 1994 s-a delimitat tot perimetrul protejat de această clădire nouă. Perimetrul bazilicii este mult mai mare, zidurile continuând în afara clădirii, sub casele și gospodăriile de alături.

La începutul creștinismului era o tradiție ca edificiile de mari proporții să fie construite pe locurile unde se aflau morminte cu martiri creștini. Același lucru s-a întâmplat și aici“, spune Cornelia Odagiu, conservator 1A ICEM.

 

Obiectiv unic în Europa

 
Astăzi, bazilica se află într-o stare foarte bună, fiind conservată la standarde europene. Nu de mult a trecut printr-un proces de modernizare și conservare finanțat printr-un proiect cu fonduri europene. Zona a devenit un punct de atracție turistică, cei care vin aici plecând cu o imagine inedită. 

Datorită importanței sale monumentul se află și pe lista monumentelor istorice cu codul TL-I-m-A-05862.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 

Martirii de sub altar, „Aici și dincolo (se află) sângele martirilor“

 
În zona centrală a absidei, sub pavimentul altarului, se află o criptă martirică monumentală. Complet îngropată, construcția etajată a criptei a permis adăpostirea a două grupuri de martiri: un grup de patru, în partea superioară a martyrion-ului și un grup de doi la nivelul inferior. Scheletele celor patru martiri se aflau într-un sicriu colectiv, în conexiune anatomică, evidențiind o înmormântare primară. Calitatea de martiri creștini a fiecăruia Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s și Philippos este înscrisă în tencuiala crudă a pereților criptei. Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește sub numele de Zotic, Atal, Camasie și Filip.

„Această criptă a fost total îngropată în pământ, fără cale de acces spre ea. Probabil acesta a fost și motivul pentru care nu a fost profanată în momentul în care a fost distrusă bazilica.

Cripta fiind total îngropată în pământ și perfect închisă, s-a conservat în forma originală, nu este restaurată, doar plomba de ciment din vârful cupolei a acoperit locul în care oamenii au spart-o.

În interior se vede compartimentarea. Încăperea de sus este mai mare. Aici se afla sicriul de brad cu rămășițele celor patru martiri cunoscuți. Pe peretele din dreapta și pe cel din stânga sunt cele două inscripții în limba greacă încrustate în tencuiala pereților. Ele încă se păstrează în interior.

În partea de jos, cea de-a treia inscripție era pusă la intrare, pe o  placă mobilă, în limba greacă. Cripta este construită cu piatră și mortar roman.“

 
Ei sunt cunoscuți în Actele martirice ca fiind martirizați la Noviodunum (Isaccea), la 4 iunie. Cripta a fost construită pentru ei spre sfârșitul secolului al IV-lea. Resturile osteologice descoperite în partea inferioară a criptei provin dintr-un mormânt martiric mai vechi, demantelat cu ocazia construirii criptei monumentale. Numele și vechimea celor doi martiri rămân necunoscute, singura mențiune asupra lor fiind făcută de inscripția care bloca accesul în zona inferioară a criptei: „Aici și dincolo (se află) sângele martirilor“. Cavoul din lemn unde au fost depuși martirii se află la Muzeul de Istorie Tulcea.
 
Bazilica paleocreștină de la Niculițel este exemplul perfect al zicalei „Uite că se poate“. Este foarte bine conservată, cu panouri explicative care conturează povestea sa, îngrijită la standarde europene.
 
Cornelia Odagiu ne povestea că există oameni care vin de 20 de ani să viziteze bazilica, poate chiar de două-trei ori pe an, acum, noi înțelegem de ce.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.


 
Citește și :
 
#Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Dinogeția, fortăreața romană care se bucura de o priveliște uimitoare (galerie foto+video)
 
#sărbătoreșteDobrogea143

 

Galerie foto: