#Dobrogea 143 Meritul dobrogean pentru Grigore Sălceanu. Operele lui Grigore Sălceanu jucate pe scena teatrului constănțean

Respectând tradiţia, cotidianul ZIUA de Constanţa a acordat cinci distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de această dată de medalia cu ilustrarea monedei de la Histria, prima monedă atestată pe teritoriul României, prilej pentru a readuce în atenţia publică cinci personalităţi care au binecuvântat, prin munca lor, pământul dobrogean.

Anul acesta, cinci personalități importante au primit Meritul Dobrogean: Alexandru Barnea (reputat arheolog 17 februarie 1944  București -  08 mai 2020 București), Alexandru Suceveanu (reputat arheolog 11 martie 1940 București - 23 mai 2013 București), Alexandru Avram (reputat arheolog 16 septembrie 1956 Tulcea - 04 august 2021 Histria), Grigore Sălceanu (poet și dramaturg român 23 aprilie 1901, Galați - 19 iulie 1980, Constanța) și Liliana Lazia (fost director al Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman“ din Constanța,  21 iulie 1954 Constanța - 31 martie 2011 Constanța).


 
La Teatrul de Stat Constanța, prima instituție profesionistă de spectacol din Dobrogea, au văzut lumina rampei în premieră absolută și piese aparținând unor scriitori dobrogeni.

Unul dintre ei a fost profesorul, poetul, traducătorul Grigore Sălceanu, o personalitate în câmpul literelor din zona Dobrogei. Este autorul unei suite de piese în versuri: „Tropaeum Traiani”, „Ovidius”, „Hyperion”, care au prins viață scenică la dramaticul constănțean.

 „Tropaeum Traiani”, tragedie în versuri, reprezintă primul moment al trilogiei, despre care academicianul Șerban Cioculescu scria în caietul-program:

Prin această piesă Grigore Sălceanu a izbutit cu sensibilitate, cu gravitate, cu reținută emoție, să aducă drama istorică pe o cale proprie, mărturisind dorința de a o așeza într-o lumină nouă. Cu har a parcurs drumul reînvierii și glorificării eroilor naționali. Inspirată dintr-un trecut foarte îndepărtat, amestec de realitate și ficțiune, piesa atinge cu precădere ideea continuității destinului istoric al poporului român și al conducătorilor săi, sub raportul virtuților esențiale.

Plasată în timpul războaielor dacice ale lui Traian, mai precis în timpul bătăliei decisive de la Adamclisi, acțiunea piesei se concentrează asupra confruntării dintre cele două mari energii creatoare: romanii și dacii, pe înfruntarea capitală dintre Traian și Decebal.

Admirând, elogiind și glorificând deopotrivă cele două mari popoare, autorul marchează momentul nașterii poporului român, al cărui „certificat de naștere” este simbolizat de monumentul triumfal de la Adamclisi. Premiera cu această piesă a avut loc în anul 1976 și a marcat a 25-a aniversare a teatrului pontic, contribuind prin subiect și valoare literară și la punerea în lumină a unor vestigii istorice inestimabile aflate pe teritoriul Dobrogei. Poemul dramatic „Tropaeum Traiani”, scris cu patos veridic, se situează și astăzi într-o zonă de interes major.

A doua piesă a trilogiei: „Ovidius”, tragedie în versuri, a avut premiera absolută în 1957. Spectacolul a fost dedicat aniversării a 2000 de ani de la nașterea poetului Publius Ovidius Naso (eveniment național coordonat de un Comitet Național pus sub egida Academiei Române). Era firesc ca la Constanța acest eveniment să aibă o amploare deosebită. La constanța a fost marcat printr-o mare adunare publică la statuia lui Ovidius, o festivitate în sala Cazinoului și seara la Teatrul de stat Constanța cu premiera „Ovidius”. La premieră au asistat și delegați ai unor țări latine (Italia, Franța, Belgia).

După revenirea Dobrogei între hotarele Patriei Mamă, autoritățile și intelectualii din Constanța și-au unit forțele întru accentuarea ideii românității acestor teritorii, restabilind legătura de continuitate cu vechea provincie romană Moesia. În această atmosferă de eveniment național, figura poetului Ovidius apare ca o constantă, ca un simbol al permanenței românești peste veacuri.

Spectacolul cu piesa „Ovidius” de Grigore Sălceanu, în regia maestrului Val Mugur, scenografia de un mare rafinament și modernitate cu actorul Constantin Codrescu (invitat în spectacol) în rolul titular, s-a înscris ca un monument strălucitor al istoriei culturii dobrogene. În cadrul serbărilor ovidiene,spectacolul a fost prezentat cu succes de public și critică și la București.

A treia piesă a trilogiei, „Hyperion”, a avut premiera absolută în anul 1965 și era cum lesne se înțelege o piesă despre Mihai Eminescu.

L-am întâlnit pe Grigore Sălceanu de două ori. Prima dată în vara anului 1975, când, studentă fiind la Institutul de Artă Teatrală „I.L. Caragiale”, eram în practică la secretariatul literar al Teatrului de Stat Constanța. Venise pentru discuții legate de viitoarea premieră cu piesa „Tropaeum Traiani”. M-au impresionat atunci profunzimea vorbelor,eleganța gesturilor și al portului. Îmi amintesc că purta în loc de cravată o lavalieră, ceea ce-l făcea să semene cu un scriitor din frumoase vremuri trecute. Peste patru ani când eram deja secretar literar la Teatrul de Stat Constanța l-am vizitat în micul apartament din apropierea gării ca să primesc un material scris pentru teatru. Am fost primită cu căldură de profesor și distinsa sa soție. Am admirat biblioteca, l-am ascultat povestind despre viața culturală a Parisului vremurilor studenției sale.
Grigore Sălceanu a fost o distinsă și distinctă personalitate a învățământului și artei din Dobrogea.

Sursa foto: 1957 / Teatrul de Stat Constanța / Colecțiile Bibliotecii Județene Constanța
 
Despre Anaid Tavitian
Fiică a cunoscutului jurnalist Simion Tavitian, Anaid Tavitian este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București, specializarea arta și metodologia spectacolului. A fost secretar literar al Teatrului Dramatic și al Teatrului de Păpuși din Constanța, a organizat și a fost sufletul neobosit a mai multor festivaluri internaționale, a editat revistele acestor manifestări. Este membru al Asociației Internaționale a criticilor de teatru și al Uniunii Teatrale din România.

Anaid Tavitian reprezintă istoria vie a culturii constănțene, pe care a promovat-o, cu fiecare ocazie, cu entuziasm și pasiune. Pentru contribuția sa la păstrarea memoriei și identității culturale a acestui spațiu, Anaid Tavitian a fost distinsă, în anul 2018, cu titlul de cetățean de onoare al Constanței.

Citește și:
#Dobrogea143: La Mulți Ani, Dobrogea! Meritul Dobrogean 2021 - o distincție în amintire

#Dobrogea143 Meritul dobrogean pentru Grigore Sălceanu. Dr. Constanța Călinescu - „L-am cunoscut pe Poet“

#Dobrogea 143 Meritul dobrogean pentru Grigore Sălceanu. Garabet Kűmbetlian - „Un poet nedrept de puţin cunoscut”