#DobrogeaDigitală „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”

 
Constantin N. Sarry este cel care, timp de patru decenii (între 12 decembrie 1904 și 31 octombrie 1944), a fost patron și director al ziarului „Dobrogea Jună”, cea mai citită gazetă a acestei provincii şi primul magazin istoric apărut în spațiul transdunărean.

În Nr. 8, din 10 aprilie 1908 (antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”), marele jurnalist răspunde unei scrisori adresate de un cititor, lt.col.Negreanu, pe marginea unui material cu titlul „Moravuri triste”, în care sunt luate în discuție nepăsarea şi ignoranţa autorităților vizavi de dricurile conduse şi întreţinute de ţigani.

Cititorul laudă inițiativa de a publica și altceva decât articole „critice şi cu biciueli grave personale”, fiind de părere că presa „va face un real serviciu de câte ori va scrie despre asemenea apucături greşite ale societăţei”.

Iată ce îi răspunde Sarry corespondentului, profitând de ocazie pentru a pune câteva accente pe rolul presei și al gazetarului, om și el („cu nevoi, cu obligaţiuni, cu prieteni şi mai ales cu duşmani”), aflat, în opinia sa, în rândurile întâi ale uriașului câmp de luptă întruchipat de lumea în care trăiește.
 
 
„Nu e acesta primul sfat pe care-l primesc cu plăcere; nu e nici ultimul, de care să am trebuinţă ... Omul cât trăieşte, suferă şi învaţă! Scrisoarea prea stimabilului d. Lt. Colonel, care nu e numai un militar de valoare, dar şi un distins domn de litere, o socotesc cu atât mai bine venită, cu cât ea îmi oferă prilejul ca să lichidez o chestiune, pe care de multă vreme o aveau pe suflet.
Din toate părţile se ridică protestări, contra felului cum înţelege să-şi exercite influenţa presa noastră, şi aceste încriminări se restrâng asupra noastră a tuturor, cari mânuim un condei, pe tereul publicisticei. Mi-ar fi mai uşor să amintesc adagiul că "fie care ţară, are presa pe care o merită". Nu voiesc însă să retez discuţiunea în felul acesta. ... Practicam acum câţiva ani gazetăria cu plăcere. Mă impresiona un lucru; mă izbeam de o nedreptate, luam condeiul şi făceam apel la ospitalitatea diferitelor ziare. Foarte deseori mă inoportuna însă acuzarea respectivilor secretari de redacţie. Aceasta ne-a şi îndemnat, în prima linie, ca acum patru ani să fac această publicaţiune. Cu câte iluzii nu îmbrăţişam atunci gazetăria, din care îmi făceam o carieră!...
Nu după multă vreme însă a trebuit să conchid că, independenţa în gândire ca şi în scris, e tot aşa de relativă ca şi toate cele lumeşti. Gazetarul este înainte de toate om, cu nevoi, cu obligaţiuni, cu prieteni şi mai ales cu duşmani. Câte nu decurg în mod natural din aceasta? ... Dacă nu se poate pretinde nouă, gazetarilor de profesie, să fim totdeauna fără de prihană în fond - care aparţine sufletului imuabil - în schimb însă am putea fi solicitaţi să fim mai îngrijiţi de formă. Violenţele de limbaj în special, ar trebui să lipsească: anumite susceptibilităţi ar trebui menajate. Iată o pretenţiune care ar părea şi rezonabilă şi cu putinţă de a fi adusă la îndeplinire. Şi totuşi... Lumea e un imens câmp de luptă, iar gazetarul dacă nu e totdeauna un port-drapel, rare ori însă lipseşte din rândurile dintâi.  În război, când lupta ajunge piept la piept, pe viaţă şi pe moarte, nici un manual de tactică, nici un cod din lume, nu poate pretinde sânge rece, calcul, măsură şi omenie în lovituri. Nu e învingător, ce-i drept, care după ce a reuşit să înfigă steagul biruinţei pe reduta vrăjmaşă, să nu arunce o privire de milă şi compătimire la cadavrele, ce mutilate, umplu şanţurile de prin prejur ... După ce s-a terminat lupta însă!
În lupta din viaţa publică, în politică, care dacă nu e întotdeauna o luptă de existenţă dar e o lupta de supremaţie, atacurile nu sunt mai puţin înverşunate. Şi după cum în luptele armate - ierte-mi d. Colonel comparaţiunea - unde de multe ori sunt în joc cauze mai puţin scumpe decât pâinea zilnică a unui nenorocit, sunt scuzate cruzimile, cele mai neînchipuite, pentru simpla «raţiune de stat», care de multe ori nu e de cât paravanul slăbiciunei şi faptelor nesocotite ale unui potenţat oarecare, tot aşa şi în ciocnirile dintre purtătorii drapelului gândirei, fie-ne iertate micile călcări de etichetă şi bunăcuviinţă. Codul manierelor elegante n-a putut găsi încă mănuşa, care să încapă inima şi gândul omenesc. ...
Dela apariţiunea acestei modeste publicaţiuni, s-au strecurat într-însa pe lângă lucruri mai mult sau mai puţin bune şi folositoare, şi mici răutăţi - după «obiectivul» pe care l-am avut în faţă - căci, fără a vorbi la figurat, gazetarul, în exerciţiul profesiunii sale, nu e de cât un aparat care pricepe sau înregistrează.
Ca atare, laudele ca şi încriminările ne privesc de o potrivă de puţin. Nu avem de cât o scuză şi o singură mângâiere. «Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!»

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : captura youtube/arhiva tvr


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”