#DobrogeaDigitală „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

În ziarul „Dobrogea jună” nr. 14, din decembrie 1907 (antologat în volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)), găsim un articol semnat de Constantin N. Sarry, intitulat „Cerem cuvîntul justiției”.

Formator de opinie, timp de patru decenii, excelentul jurnalist și patron al celui mai longeviv ziar dobrogean face un apel la respectarea legii și aplicarea rigorilor sale în cazul tuturor cetățenilor, indiferent de funcții sau notorietate.

Sunt luați în vizor foştii edili ai Constanței și Tulcei, și actele lor „pasibile de penalități”, fapte care, „dacă ar fi fost consumate de nişte simpli muritori, de mult ar fi fost înfierate de Justiţie”.
 
 
„Bărbaţii politici aI României, fără deosebire, recunosc că unul din relele cele mai mari, de care suferă organizaţia acestui Stat, e reaua Adminstraţie, şi că legiuirile cele maI desăvîrşite nu vor putea da roade binecuvîntate, cît timp va fi chemat să le aplice un personal administrativ în condiţiunile celui de astăzi. Constatarea aceasta nu are nevoie - credem - de nici o demonstraţie; ea e pe lângă mintea fiecărui om. Am avea de adăogat un singur lucru şi anume: că, dacă dincolo, în România «constituţională», un personal adminstrativ corupt şi venal a ţinut ţara în loc, sub multe raporturi, ba din punct de vedere al moralităţei publice a dat-o chiar îndărăt, apoi aci, în Dobrogea, lipsa oricărei selecţiuni şi discernămînt la recrutarea agenților de tot felul, cari urma să aplice Legea - o lege nouă pentru populaţiunea indigenă - a constituit o crimă, în cel mai larg senz al cuvîntului.
Socotită, pînă chiar în timpul din urmă, ca o «ţară de surghiun», Dobrogea a fost azilul tuturor zbirilor şi necinstiţilor din România propriu-zisă şi din Basarabia. Aceştia, tratînd provincia aceasta ca pe o «ţară cucerită» iar pe locuitorii ei ca pe nişte oameni «daţi pe mîna lor»; neavînd în vedere de cît interesul şi poftele lor proprii; administrînd numai ... amenzi, bătăi şi înjurături, au necesitat aicea totul şi toate.
Greşeală neiertată, întru cît felul cum va fi ştiut să cultive şi să asimileze Dobrogea, era examenul de capacitate naţională pe care România îl dădea în faţă celor şapte Puteri semnatare ale tratatului de la Berlin .
... Era şi timpul, ca înalţii conducători ai treburilor publice din această ţară să se reculeagă. România nu e săracă în oameni cinstiţi şi destoinici, şi nici Dobrogea n'ar merita par'că o soartă atît de vitregă!
Aceasta este cel puţin impresia, pe care ne-o sugerează ultimele evenimente.
La Constanţa, în urma unei anchete rînduite la Primăria oraşului, se descoperă şi se dau în vileag, prin publicitate întinsă, toate actele necinstite de care s'a făcut vinovată fosta administraţie comunală, de sub conducerea d-lui Ion Bănescu. Ordonanţe de plată nejustificate, înlăturări şi dosiri de oferte, lipsă de scrupule, falşuri chiar, în scriptele comunale, sunt denunţate, fără nici un înconjur.
La Tulcea, de asemenea, ni se anunţă de către «Dobrogea liberală», foaia oficială din acea localitate, o anchetă la Primăria oraşului, care să desvăluiască abuzurile comise de ultima adrninstraţie comunală.
Se pun astfel în sarcina foştilor edili ai celor două reşedinţe de judeţ acte şi fapte pasibile de penalități riguroase - acte şi fapte, cari dacă ar fi fost consumate de nişte simpli muritori, de mult ar fi fost înfierate de Justiţie, aşa cum se cuvine.
Suntem îndreptăţiţi a crede că aceia cari şi-au propus s'o rupă cu un trecut dăunător din toate punctele de vedere şi să inaugureze o nouă eră, nu se vor mărgini numai la denunţări platonice, care vor face cel mult lumea să creadă că există în ţara asta două felurI de dreptăţi: una pentru cei mici şi alta pentru ceI mari! Fapte, ca cele de cari ne ocupăm, nu pot şi nu trebue să rămînă fără sancţiune.
Trebueşte, odată pentru totdeauna, să se consfinţească, că cei puşi în capul afacerilor publice nu sunt trimişi acolo pentru a-şi face treburile şi pentru a îndopa o clientelă nesăţioasă; trebueşte, mai ales, ca marea masă a contribuabililor, a celor cari duc tot greul, să vadă că fiinţa partidelor de guvernămînt nu-şi are raţiunea de a fi numai pentru a se succede unul pe altul la desfătările Puterii, ci şi pentru a exercita un control reciproc asupra actelor respective; trebueşte, în sfîrşit, să vedem cu toţii, că demnitatea, fie ea cît de înaltă, cu care a fost investită o persoană, un timp anumit, nu e un drept care să-I asigure imunitatea în fața legilor ţării.
Trebue aleasă o dată neghina de grîu; iar vinovaţii, ori cari ar fi ei, să-şi primească pedeapsa.
Şi date fiind moravurile noastre politice, - foarte bine cunoscute - trebue să se procedeze fără cea mai mică întîrziere.”
 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: arhiva familiei Sarry


Citește și:

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Am căzut într'o nepăsare letargică, învecinată cu moartea.”