#Dobrogea Digitală Mihai Nicolae, președintele Asociației Ștefadina – „Am fost foarte impresionat că Universitatea «Ovidius» a început digitalizarea bibliotecii”

În primul rând să nu ne judecați prea aspru, sunt foarte emoționat, în sensul bun al cuvântului, pentru că aici a fost o întreagă pledoarie cu privire la istoria documentului, cu privire la digitalizare, fondul de carte foarte important și, nu în ultimul rând, cartea veche, care practic duce la tradiția, cultura și spiritualitatea poporului român.

Eu sunt arhivist de carieră, îmi desfășor activitatea de 25 ani în domeniul ăsta, și mărturisesc că mi-au trecut prin mână multe publicații, aproape că zilnic îmi place să miros fondurile de carte. Avem 33 km de arhivă, pe care le păstorim și mărturisesc că am fost foarte impresionat că Universitatea „Ovidius” a fost de acord să înceapă digitalizarea bibliotecii universitare, dar nu numai pentru a fi un suport sau o trecere de la suportul de hârtie la cei care vor să cerceteze și să se documenteze cu privire la tezaurele Dobrogei, ci mai degrabă faptul că se face o restaurare, pentru că cel mai important lucru la un fond de carte este restaurarea, dragostea față de a transmite suportul de hârtie, protejarea și aducerea la forma inițială, cât ne putem noi pricepe și cu mijloacele pe care le avem, pentru păstrarea și conservarea acestui patrimoniu extraordinar.
Avem un colectiv de oameni foarte tineri, asta mă bucură cel mai tare dintre care o parte dintre ei au și o dizabilitate deci avem și surdomuți, vă dați seama oamenii care nu pot să exprime ceea ce simt în suflet să poată să îți convertească informația de pe suportul de hârtie fie într-o bază de date virtuală de care fiecare practic toată lumea se poate bucura.
 
Mă bucur că am putut susține acest proiect, să ne ajute Dumnezeu să ne țină sănătoși, să putem să ducem mai departe, pentru că nici nu ne dăm seama cât de importantă este activitatea asta când unii nu vor mai fi.
Transmiterea către generațiile care o să urmeze este cel mai important din punctul meu de vedere și cea mai mare responsabilitate pe care poate să o aibă un om adevărat. Mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să mă exprim sincer, liber și să pot să parcurg un asemenea eveniment. Pentru mine a fost ca un fel de curs. Vă mulțumesc.