#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials Enisala, cetatea desprinsă din poveștile medievale (galerie foto+video)

 
 

• Cetatea a fost întemeiată de către genovezi, care primiseră monopol comercial în Marea Neagră  din partea imperiului bizantin.
• Pentru scurt timp, în timpul lui Mircea cel Bătrân, „stăpânitor pâna la marea cea mare“ fortificația a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești.
• Fortificația a funcționat în sec.XIV-XVI și și-a pierdut importanța strategică după instaurarea stăpânirii otomane.
• Primele cercetări arheologice au început în 1939 fiind realizate de un colectiv de arheologi condus de Grigore Avachian.   

Aflată pe culmea unui deal calcaros, impunătoarea cetate medievală Enisala  domină și astăzi împrejurimile. Lacurile Razelm și Babadag străjuiesc acum cuminți cetatea, alături de câmpiile mănoase ale regiunii. Fortăreața a fost construită într-o perioadă în care Dobrogea se afla încă sub controlul Imperiului Bizantin. Foarte probabil, cei care au construit fortificația nu au fost însă bizantinii, ci genovezii, a căror Republică Maritimă primise monopol comercial la Marea Neagră și la Gurile Dunării, încă din anul 1261.




În baza alianței din 1261, genovezii au controlat multe puncte importante în întreaga regiune, deținând monopolul comercial de la Pangalia (Mangalia) și Constanța, și până în Nord, acolo unde stăpâneau Cetatea Albă, Solina (Sulina), Vicina, Chilia, Donavici (Dunavăț) sau Sancti Georgi (Sfântul Gheorghe).
Pentru scurt timp, în timpul domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418), Dobrogea s-a aflat sub administrarea Țării Românești, iar la Enisala a fost instalată o garnizoană valahă.
 

Cercetarea arheologică

Primele săpături arheologice la cetatea de la Enisala au fost realizate între anii 1938-1939, fiind conduse de Grigore Avachian. După război cercetările au fost reluate în anii 1963-1964 de Ion Barnea și I.T. Dragomir, având ca rezultat remarcabil descoperirea celei de-a doua incinte fortificate a cetății.

Cercetările au fost reluate în scopul restaurării cetății în 1976 de Gheorghe I. Cantacuzino și Silvia Baraschi, iar din 1991 de un colectiv format din Raluca și Sergiu Iosipescu, Oana Damian și continuate de primii doi până în 1999. Actualmente responsabilul sitului este dr. Aurel Daniel Stănică.

În urma cercetărilor sistematice au fost scoase la iveală o mulțime de materiale arheologice printre care ceramică de lux, potcoave și multe altele. Ceramica de Anatolya ori monedele de diferite origini atestă rolul economic pe care l-a îndeplinit fortificația 
 

Enisala se află la pe lista monumentelor istorice

Cetatea este înscrisă pe lista monumentelor istorice cu codul TL-I-s-A-05785.
 
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 

Fortificația

Fortificația principală, "Castelul" de pe Dealul Gras are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar Jurasic pe care este așezată. Fortificația era apărată spre Sud Est și Est de ziduri masiv groase de 3 m, cu o înălțime ce altădată atingea 6-7 m și de turnuri poligonale, hexagonale, regulat dispuse în jurul incintei. Spre nord nord-est se continuă zidul masiv, flancat de două turnuri patrulatere și în fine, către Vest, ultima parte a curtinei mergând pe buza prăpastiei, este sprijinită pe un imens bastion. Atrage atenția, ca element arhitectural deosebit, bastionul porții principale. Lată de 3 m, și înaltă de circa 4 m, această poartă are o frumoasă arcadă dublă terminată cu un arc în zona centrală. O a doua incintă, astăzi aproape complet demantelată (demolată), prevăzută cu 5 turnuri pătrate și unul triunghiular, se afla la marginea pantei mai line dinspre Nord Nord Est și Sud Est a promontoriului pe care este amplasată cetatea.
 

Povestea cetății

Scurta poveste a cetății Enisala se întinde pe doar două secole între secolul XIV-XVI. Întemeiată de genovezi sub numele de Bambola sau Pampolo, cetatea a fost părăsită odată cu venirea otomanilor care nu erau tocmai interesați de așezerea de aici. Cetatea a fost pentru prima dată menționată cu numele de Yeni-Sale (se traduce în „satul nou“) în secolul al XV-lea. La un moment dat a fost și sub controlul domnitorului Mircea cel Bătrân, moment în care a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419 - 1420, aici a fost instalată o garnizoană otomană. În anii următori din cauza schimbărilor geografice și nu numai așezarea a fost părăsită.
 
În această zonă au fost identificate și un număr impresionant de 36 de morminte, șase dintre ele aparținând membrilor unei populații care nu era din zonă. Specialiștii bănuiesc că este vorba despre tătari.
 
Mai multe detalii despre această cetate aflăm de la arheolog dr. Aurel Daniel Stănică, responsabilul sitului Enisala.

„Totul începe în secolul XIV cu construirea cetății de la Enisala de negustorii genovezi care dețineau sumele necesare pentru realizarea unei astfel de fortificații. Cetatea a avut un parcurs istoric destul de scurt rezistând până în secolul XV odată cu venirea turcilor în regiune, ei nefiind  interesați de cetate. Practic fortificația a fost părăsită defintiv în secolul XVI.

Situl apare și pe o seamă de hărți din secolul XVII-XIX ca fortificația „Sfântul Gheorghe“ și de abia spre finalul secolului XIX intră în atenția cercetătorilor care încep primele săpături în 1939. În multe publicații vechi apare ca fiind o cetate romană și de aici și numele de Heracleea care nu este o denumire corectă. De abia în cronicele turcești găsim unele mențiuni legate de venirea turcilor în regiune care menționează și așezarea „Enisale“.
 
În această zonă au fost identificate și un număr impresionant de 36 de morminte, șase dintre ele aparținând unei populații care nu era din zonă, nu erau creștini și noi bănuim că este vorba de populație de origine.“

O imagine de copertă

Cetatea este cu adevărat un punct turistic deosebit de pe harta Dobrogei și nu numai. Bine prezentată, cu panouri ilustrative și chiar un mini-muzeu, atrage imediat turiștii. Drumul este ghidat de indicatoare, iar scurta plimbare pe jos până la cetate este demnă de o fotografie de copertă. Fără doar și poate este unul din cele mai pitorești obiective ale tărâmului dintre Dunăre și Mare.
 
Vizita la Enisala a fost desprinsă dintr-o poveste medievală, datorită aspectului fortificației, dar și grație poveștii cetății. Peisajul este unul inedit. Și panorama este și mai spectaculoasă când îți imaginezi că în vechime, împrejurul cetății era aproape doar apă. Locul este perfect pentru a lua o pauza de la cotidian și de ați răsfăța puțin ochii.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.



 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:

 #Dobrogea 143 – De la grecii din Milet la generația Milleanials Halmyris – cetatea unde au fost martirizați sfinții Epictet și Astion(galerie foto+video)

#sărbătoreşteDobrogea143


 
 

Galerie foto: