#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Histria, primul oraș antic atestat de pe teritoriul României (galerie foto+video)

• Histria a fost o colonie întemeiată în secolul VII înainte de Hristos de către grecii din Milet. A avut o existență neîntreruptă timp de 13 veacuri, locuirea urbană încetând undeva la jumătatea secolului VII după Hristos.

• Acesta este locul în care s-a bătut prima monedă.

• Vasile Pârvan este arheologul care a dat start descoperirilor poveștilor ascunse de această cetate.

 
Cetatea Histria este o arie protejată, de interes național, ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de științific și sit arheologic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Istria.

Histria a fost o colonie întemeiată în secolul VII înainte de Hristos de către grecii din Milet. A avut o existență neîntreruptă timp de 13 veacuri, locuirea urbană încetând undeva la jumătatea secolului VII după Hristos.

Din primele izvoare aflăm că „părintele istoriei“, Herodot, a scris următoarele: „Istrul sfârșește prin a se vărsa în mare, în Pontul Euxin, acolo unde se află Istria, colonie a milesienilor”. Strabon a fost primul istoric care a oferit o localizar mai exactă, menționând că polisul se află „la o depărtare de 500 de stadii de Gura Sacră a Istrului...“, și a dat distanțe clare, existente între Histria și alte cetăți.

 

Histria este cel mai vechi oraș de pe actualul teritoriu românesc, documentat istoric

Istoria orașului se întinde pe diverse epoci, de la colonizarea din epoca arhaică, la cea greacă clasică, la epoca elenistică, etape urmate de stăpânirile romană și romano-bizantină și încheiate cu părăsirea definitivă a cetății, în secolul VII după Hristos.

În perioadele sale de apogeu a fost un oraș extrem de puternic și dezvoltat, care a avut o populație de peste 10.000 de locuitori. Zidurile de incintă ce pot fi admirate astăzi datează din ultima etapă a cetății, cea romano-bizantină, dar de-a lungul existenței cetății au existat mai multe astfel de incinte.

„Aș vrea să vă vorbesc despre motivele care i-au determinat pe vechii greci să fondeze Histria în această zonă. Aș remarca un simplu lucru, care este esențial în perspectiva înțelegii contextului fondării cetății Histria, și anume că, așa cum a apostulat Vasile Pârvan încă de la începutul cercetării, se pare că Histria a fost fondată inițial pe o insulă în largul mării, în golful Halmyris. Ulterior, datorită procesului de colmatare, de nisipare, practic s-a închis golful, insula legându-se de uscat, constituind o peninsulă. Aceasta fiind o cauză strategică.

Printre alte cauze, putem menționa resursele care sunt extrem de importante și astăzi pentru a dezvolta societatea. În primul rând, mă refer la resursa umană existentă în această zonă și la resursele materiale care au ajutat la dezvoltarea orașului Histria.

Bogăția piscicolă de pe brațul Sf. Gheorghe Peuce - în antichitate acolo erau pescuiți sturionii, care au reprezentat un articol de lux în exportul cetății, ba mai mult, această ocupație de bază, implicit exportul peștelui conservat, a reprezentat singura sursă de venit constant al Histriei timp de 1300 de ani, atât cât a fost locuită.

Materialul litic a fost exploatat și adus pe calea apei din cariera de la Babadag. În zonă existau izvoare bogate în debit de apă, și mă refer la izvoarele din actuala localitate Fântânele, situată la circa 25 de km în partea nord-vestică a Histriei“, ne-a povestit George Stan, custode al Muzeului Histria.

În secolele V - IV, în perioada clasică, datorită intensificării relațiilor comerciale și a transformării orașului într-un centru de producție s-au emis primele monede. Cea mai importantă monedă este drahma de argint, bătută de cetate între 480 - 475 înainte de Hristos după un etalon atic. Pe reversul monedei se regăsește emblema sau stema cetății, vulturul pe delfin și denumirea orașului Histria, în dialectul ionic Istrie, iar pe avers sunt reprezentate două capete întoarse care l-ar putea înfățișa pe Apollo Tămăduitorul, principala divinitate a Histriei.

Un al doilea eveniment important înregistrat între secolele V - IV înainte de Hristos, este dat de o revoluție democratică în urma căreia a fost înlăturat regimul aristocratic și a fost instituit un regim politic democrat, după model atenian.
 

Botezul fantomei lui Vasile Pârvan

Primele săpături au fost realizate de arheologul Vasile Pârvan în anul 1914. La conducerea șantierului s-au succedat Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi, Petre Alexandrescu, Alexandru Suceveanu și Alexandru Avram.

Fiica lui Emil Condurachi, Zoe Petre, povestește în memoriile sale despre botezul la care erau „supuși“ tinerii aspiranți la funcția de arheolog, odată ajunși pe situl de la Histria. Se zvonea că fantoma lui Vasile Pârvan trebuie să le dea aprobarea chiar în seara în care ajung pe sit, înainte de a începe săpăturile. Astfel, studentul era dus în Turnul Mare al cetății, iar toți colegii așteptau verdictul.

Din fericire, au fost toți acceptați, dar și-au pus problema, la un moment dat, ce s-ar întâmpla dacă fantoma lui Vasile Pârvan ar considera că nu sunt demni să ducă mai departe munca pe care a început-o el.

Bănuiala studenților era că s-ar fi căscat o genune (prăpastie adâncă) şi că, asemenea unei noi statui a comandorului, duhul răzbunător al lui Pârvan l-ar fi aruncat acolo pe intrus.  

Această poveste nu i-a speriat însă pe arheologi, dovada fiind că an de an la Histria se sapă și se descoperă vestigii. Cercetarea arheologică este organizată sub coordonarea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București și sub conducerea profesorului dr. Victor Mircea Angelescu (CV). Din colectivul actual de cercetare fac parte arheologii Irina Achim, Iulian Bîrzescu (CV) de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ București. (sursa CV: www.iabvp.ro), Mircea Dabîca, Florina Panait Bîrzescu, arhitecții Monica Mărgineanu Cârstoiu și Virgil Apostol. Anual însă, la săpături iau parte numeroși alți arheologi, fie dela Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, fie de la alte instituții similare și centre universitare din țară și din străinătate.

În ultimul secol, la cercetări au mai participat reputații Grigore Florescu, Emilian Popescu, Nubar Hamparțumian, Suzana Dimitriu, Maria Coja, Aurelian Petre, Maria Alexandrescu Vianu, Catrinel Domăneanțu, arh. Dinu Theodorescu. Lor li se adaugă sute de alți arheologi de valoare care și-au făcut ucenicia pe acest șantier sau au lucrat în numeroase campanii și și-au adus astfel contribuția la dezvelirea tainelor pe care le-au ascuns, mii de ani, ruinele Histriei.

Mai multe detalii despre Histria de altă dată poți găsi în documentul „Histria tinereții mele (1951 - 1961)“, de Nubar Hamparțumian.
 
 

Cetatea Histria se află pe Lista Munumentelor Istorice din România

Cetatea Histria este una dintre cele mai vizitate puncte turistice din Dobrogea. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice, având codul CT-I-s-A-02681. Situl arheologic este prevăzut cu panouri explicative, reușind cu ușurință să transmită vizitatorului povestea locului.

Pentru a înțelege cât de importantă este această cetate, trebuie să menționăm faptul că, în data de 13 februarie 2007, Cetatea Histria a fost înscrisă oficial pe Lista Patrimoniului European.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri de patrimoniu național a Guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței pentru patrimoniul cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

 

Ce putem vizita odată ajunși la Complexul Muzeal „Histria“

Complexul Muzeal Histria este dotat cu incinta muzeului și muzeul în aer liber (ruinele cetății). Rezervația arheologică, împreună cu necropolele sale atinge aproximativ 75 de hectare întindere.

În muzeu sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, reliefuri arhitecturale. În cetate se pot vedea zidul de incintă din perioada romano-bizantină, cu turnuri și porți, străzile și piețele antice, fundații de basilici (printre care Marea Basilică Episcopală), case și magazine, băile romane (Terme I și II), temple antice din Zona Sacră etc. De altfel, în interiorul muzeului există și un depozit lapidariu, cu piese din piatră descoperite, dar neexpuse în expoziția permanentă.

„Lapidariul este un depozit în care sunt păstrate cele mai importante descoperiri litice, din piatră. Lapidariul, în cazul de față, păstrează descoperirile făcute la Histria, aranjate în funcție de interesul arheologilor, dar și pe categorii. Avem construcții civile, religioase, descoperiri din necropole, agora, sanctuare, dar și din spațiul domestic. Aceste descoperiri sunt aranjate de către cercetători în funcție de numărul descoperirilor. Pe parcursul întregului an se întâmplă mai multe lucruri care au legătură cu cercetarea și restaurarea acestor piese cu scopul de a ne face o idee despre cum arăta orașul în trecut“, a explicat cercetătorul Iulian Bîrzescu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București.

 
Drumul până la cetate este ușor de parcurs cu mașina, fiind asfaltat și, pe alocuri, cu indicatoare. Turiștii nu trebuie să-și facă griji de nimic, complexul punând la dispoziție un restaurant și locuri de parcare.

Cetatea Histria este locul perfect în care poți veni să-ți încarci bateriile ori de câte ori te simți pierdut. Având în vedere zidurile cetății foarte bine conservate, unele având chiar întreaga înălțime dezvelită, poți înțelege, cu fiecare pas pe care îl faci, motivul pentru care grecii din Milet s-au așezat în acest loc, dar și care era capacitatea lor de creație.

Considerăm că trăind în această epocă a vitezei, în care avem acces la atât de multă informație, ne face să fim cei mai deștepți dintre toate generațiile, însă privind puțin în urmă ne va rămâne adânc în minte întrebarea: Oare cât am evoluat de atunci și până acum?

Dacă ar fi să recomandăm cel mai potrivit moment pentru a vizita cetatea, cu siguranță vorbim despre asfințit. Se pare că pe teritoriul țării noastre, la marginea cetății Histria, undeva aproape de lacul care răcorește baza cetății, se poate admira cel mai frumos apus de soare. Și nu o spunem noi, o spun sute de oameni care au avut ocazia să vadă cu ochii lor acest moment magic, când soarele apune, iar peisajul în care este „îngropată“ cetatea își schimbă culorile.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice, dar și povești despre felul în care trăiau oamenii între secolele VI înainte de Hristos și VII după Hristos veți putea citi în cartea „Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
 
 

 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ

Citește și:

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța!

#Dobrogea143 - de la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
 
 
 
 
 
 

Galerie foto: