Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#Dobrogea144 La mulți ani, Dobrogea! Ziua Dobrogei, la Biblioteca Academiei Române
14 Nov, 2022 00:00
14 Nov, 2022 00:00
14 Nov, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
3503
Marime text
3503
Marime text
Motto
„Din jurasic până astăzi, de patru ori s-a înălțat pământul Dobrogeipeste fața mării și tot de patru ori s-a lăsat în jos, asemănându-se cu un piept uriaș, cu respirație milenară ce,aci se îngroapă sub undele mării, aci se ridică la lumina soarelui, spre a deveni teatrul altor fenomene mult mai complicate.“
Constantin Brătescu, Pământurile Dobrogei
Cum a reușit Dobrogea să transceandă milenii, de când nu exista pe pământ nici omul, nici Marea Neagră și nici Dunărea, să metamorfozeze întunericul în lumină, Pontul din axeinos (neprimitor) în ospitalier (Pontul Euxinos), să gestioneze poziția de răscruce de drumuri și să facă din războipace, și, cum face de magnetismul ei atrage orice și pe oricine care, cu orice gânduri negre vine, sfârșește prin a contempla Marea Neagră și își îmblânzește pornirile?
Câtă forță de viață generează Dobrogea milenară, forță datorită căreia astăzi suntem aici? Dobrogea are un sens lăuntric în structurile fiecăruia dintre noi și putem renaște zilnic în ea.
Ce a făcut atât de vital, valoros și real ca să creadă că doar ea poate duce greutățile acestui colț de lume pe umerii ei?
#DobrogeaAcademică
Academia Română, forul cel mai înalt cultural și științific, prin președintele Ion Aurel Pop șivenerabilul director al Bibliotecii Academiei Române, ministrul Nicolae Noica, au deschis poarta pentru sărbătoarea Dobrogei într-un cadru care permite o întâlnire reper pentru timpul care va veni.
ZIUA de Constanța sărbătorește Dobrogea, se aliniază cu Dobrogea și, din zona demersului jurnalistic, generează teme publice, creează conexiuni între trecut, prezent și viitor.
Crearea Bibliotecii Digitale dedicate Dobrogei, în cadrul site-ului www.ziuaconstanta.ro, în anul 2017, a inițiat o serie întreagă de sărbători anuale, de identificareapersonalităților care și-au dedicat activitatea profesională Dobrogei și fixarea lor ca repere.
#DobrogeaAcademică este proiectul inițiat în anul 2019,i-a avut în centru pe constănțenii, absolvenți ai Colegiului Național „Mircea cel Bătrân“ Constanța,Marian-Traian Gomoiu - membru titular al Academiei Române și Petre T. Frangopol - membru de onoare al Academiei Române, și s-a finalizat cu acordarea titlului de cetățeni de onoare ai municipiului Constanța.
Demersul a adus recunoaștereși bucurie seniorilor Marian-Traian Gomoiu șiPetre T. Frangopol, care între timp au trecut la loc de odihnă.Ca o continuare, în ședința de consiliu local a municipiului Constanța, din data de 31 octombrie 2022, două străzi din zona campusului universitar s-au înnobilat cu numele lor, respectiv, strada Acad. Marian-Traian Gomoiu și strada Acad. Petre T. Frangopol.
#DobrogeaAcademică continuă prin sărbătoarea care va avea loc pe 23 noiembrie 2022, la Biblioteca Academiei Române, moment reper de conectare a comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești.
Elogiu Arheologiei - Biblioteca de Piatră a Dobrogei
„Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“ este titlul volumului care se va lansa la Biblioteca Academiei Române și care s-a născut din nevoia de a reactualiza și structura informațiile patrimoniului arheologic dobrogean, respectiv cele 22 de monumente istorice înscrise în Patrimoniul Cultural Național al României. Lucrarea este un volum colectiv, contributorii sunt arheologii responsabili științifici, reprezentanți ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“,ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și ai Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ Tulcea.Coordonatorul volumului este Cristian Cealera, reprezentant al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Volumul lansează o perspectivă nouă, în sens de arheologie publică, și abordează o serie de subiecte, precum conservarea patrimoniului arheologic, conexiunea dintre arheologie și turism, arheologie și educație.
Concret, proiectul a fost demarat în august-septembrie 2021, cu un grup de elevi și absolvenți de facultate - ei sunt generația Millennials din titlu -, care au călătorit săptămânal la toate cetățile Dobrogei, iar arheologii au conectat tinerii la cetățile antice prin informații.
ZIUA de Constanța a creat cadrul pentru această conexiune, iar rezultatul, pe lângă această valoroasă lucrare, este că generația tânără este interesată deidentitatea și originea sa.
#Adrian V. Rădulescu - ctitorul. Film documentar dedicat arheologiei
Filmul documentar este dedicat unei personalități dobrogene, istoricul Adrian V. Rădulescu, și simbolizează devotamentul arheologului pentru arhiva de piatră a Dobrogei.
Filmul este construit pe un model de documentar german, personalitatea este în centru șiprezintă mărturii și instantanee rare din viața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din perioada 1960-2000, în paralel cu imagini actuale captate cu drona asupra siturilor arheologice din Dobrogea.
Filmului documentar Adrian V. Rădulescu - ctitorul este o producție a Imago Studio, reprezentată de Constantin Țițineanu și Cristian Broască, iar documentarea a fost realizată de Cristian Cealera.
Tezaurul de sculpturi de la Tomis - 60 de ani de la descoperire.Un nou album dedicat Tezaurului de sculpturi de la Tomis, în mai 2023
Tezaurul de sculpturi de la Tomis face parte din ceea ce arheologii numesc „Dăinuie numai ceea ce rezistă“. Tezaurul este compus din 24 de piese, 13 statui și statuete, 10 basoreliefuri și un mic altar.
„În primăvara anului 1962 a fost descoperit un depozit de opere sculpturale antice, compus din 24 de statui şi basoreliefuri de marmură, reprezentînd imagini de divinităţi. Descoperirea a fost prilejuită de săpăturile făcute pentru construirea unui bloc de locuinţe pe terenul fostei gări. Aici, sub terasamentul pe care fuseseră aşezate în anul 1860 liniile ferate, se aflau ascunse, într-o groapă, sculpturile. (...) Interesul deosebit pe care tezaurul descoperit l-a iscat în masele largi s-a manifestat chiar în vara anului 1962, cînd noile sculpturi, expuse în sălile Muzeului regional de arheologie Dobrogea, au fost admirate de peste 300 de mii de vizitatori“.
Extrasul este din lucrarea „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“, Editura Științifică, 1963, cu autorii Vasile Canarache, Andrei Aricescu, Vasile Barbu și Adrian V. Rădulescu.
„Dorinţa noastră a fost să punem cît mai curînd la îndemîna cititorului primele date şi aprecieri asupra celor 24 de monumente. În acest fel credem că răspundem cerinţei maselor largi, care aşteaptă cu viu interes o lucrare cu acest subiect, utilă, de altfel, şispecialiştilor care, într-o formă sumară, vor găsi aici cu un moment mai devreme datele esenţiale ale unei descoperiri atît de importante, rămînînd ca un studiu mai aprofundat asupra tezaurului de sculpturi de la Constanţa, pretinzînd un răgaz mai îndelungat, să fie realizat în viitor”, se arată în introducerea realizată de Vasile Canarache - „responsabilul şantierului arheologic Tomis“.
Anunțăm acum și aici că un nou album dedicat Tezaurului de sculpturi de la Tomis se va lansa în mai 2023, cu aportul nemijlocit al ziarului ZIUA de Constanța șial Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și cu fotografii de artă realizate de Dana și StephaneMaitec.
Lucrarea va fi promovatăși susținută de Ministerul de Externe prin Institutul Cultural Român, în Europa și nu numai.
Dobrogea are forța ei.Când ești în slujba ei înveți că nimic nu este întâmplătorși te aliniezi la o ordine universală, nu te mai simți nici mic și nici singur.
Generează încredere și știi că, orice va veni, Dobrogea, prin soclul ei de piatră, este de neclintit pentru că a trăit și a văzut multe.
La mulți ani, Dobrogea!
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
