#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

Unul dintre cei mai importanți parteneri în proiectul #DobrogeaAcademică, inițiat de cotidianul ZIUA de Constanța, este centenarul Colegiu Național „Mircea cel Bătrân”, instituție emblematică a învățământului dobrogean.

Vector al comunității constănțene, ca prim reprezentant al acestui prestigios colegiu, aflat la conducerea sa de mai bine de două decenii, prof. dr. Vasile Nicoară a rememorat ascensiunea acestei unități de învățământ care va găzdui miercuri, 10 iulie, ședința festivă de decernare a titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Constanța academicienilor contemporani Petre T. Frangopol și Marian Traian Gomoiu, foști mirciști.



- Poate fi considerat Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” o pepinieră a intelectualității românești din toate timpurile?

- Sigur că da. Este vorba despre acele unități de învățământ cu vechime care au creat elita românească. Și chiar dacă liceul nu este la capătul unui parcurs de școlarizare, e foarte important în dezvoltarea personalității individului și la desăvârșirea ei în facultate. În toate marile orașe și provinciile României au existat și există școli care s-au dezvoltat în timp ca pepiniere ale elitei cultural-științifice românești.

Ca primă școală românească în Constanța și apoi liceu teoretic, „Mircea cel Bătrân” a devenit important, cunoscut și valoros încă din anii 20-30, perioada interbelică. Atunci când în zonă nu era un alt liceu teoretic și când era o performanță în sine ajungerea la studii la liceu. Faptul că era foarte temeinică pregătirea elevilor este dovedit, pe de o parte de rezultatul și efectele mai târzii ale foștilor elevi în desăvârșirea carierei lor, pe de altă parte de renumele recunoscut oficial.

În anii 1936-1937 s-au ținut ședințe ale profesorilor de fizică și de chimie la nivel balcanic în această școală. Din Anuare cunoaștem că exista un laborator de fizico-chimice foarte modern pe vremea aceea și bine dotat. Profesorii care predau erau majoritatea cu doctorate luate la universități în Germania, Franța. Era o respirație europeană la nivelul cultural cel mai ridicat în instituție. În anul 1938, tot din Anuare am constatat a fost decernat titlul de școală de excelență. Era o categorie probabil că vremelnic creată de minister pentru a diferenția nivele de performanță. Era chiar o zicală a perioadei interbelice despre Liceul Mircea ca fiind universitatea Constanței, întrucât nu exista învățământ superior și pentru faptul că aici se țineau conferințe publice. Mari personalități ale acestei țări, precum Caragiale, au conferențiat aici, iar la șezătorile culturale veneau adesea Iorga sau Sadoveanu, existând mărturii în acest sens. De altminteri, chiar construcția liceului, realizată între anii 1923-1928 cuprindea si sala de spectacole care a fost ridicată și cu contribuția comunității și a elevilor prin serbări, dar cu finanțare de la Ministerul Instrucțiunii Publice, în principal. Și care avea o clauză, de a fi pusă gratuit la dispoziția comunității pentru serile de teatru, pentru turneele care se întâmplau de obicei vara, fiind perioadă estivală.

Avem din anii 50 fotografii și relatări despre prezența unor mari actori veniți în turnee, chiar dacă sala nu mai aparținea liceului. A fost prezent în cancelaria acestuia George Vraca, avem poza alături de profesorul Ștefan Brânză, care a fost elev al liceului în anii 20 și care ne-a relatat foarte multe evenimente culturale petrecute aici.

Așadar, se leagă un lung lanț de activități culturale care i-au dat ștaiful de instituție importantă, de elită, meritată. Nu numai la „Mircea”, ci în toată țara liceele mai importante aveau elevi foarte buni, care mai apoi au devenit oameni de știință, de cultură. De aceea am și început prin a spune că s-a confirmat valoarea prin devenirea lor.

- Care ar fi numele de referință pentru Colegiul „Mircea” și elita românească?

- Pot să dau foarte multe exemple, din diverse domenii și capete de listă celebre, ar trebui să începem cu Ion Jalea care din punct de vedere cronologic al timpului a fost elev doar al gimnaziului, pentru că nu exista liceu. Și care a fost legat aproape toată viața și prin cariera lui de liceu. În primul război mondial participă la lupte cu sarcina de a crea schițe, crochiuri, pentru a imortaliza eroismul armatei române, și este alături de profesori și foști elevi ai liceului, mulți dintre ei plecați voluntari. Avem o listă de vreo 30 care au și murit în luptele războiului. Comemorând jertfa lor după 20 de ani, în 1938, Jalea realizează basorelieful în metal pe care îl deținem și pe care este înscrisă lista celor jertfiți. El însuși pierzându-și o mână pe front. Și fiindu-i ucenici și ajutoare alți elevi ai liceului.

Și pentru că am început cu arta, în pictură, Lucian Grigorescu, în literatură sunt foarte mulți, unii foarte celebrii dacă ar fi celebritatea aceasta s-o stabilim și după rezonanță și după operă, ar fi Virgil Teodorescu, poet care a fost și președintele Uniunii Scriitorilor, ar fi fără îndoială Ion Marin Sadoveanu, Eugen Lumezianu, Grigore Sălceanu, Pavel Chihaia, care a primit Premiul Fundației Regale pentru romanul „Blocada”, motiv pentru care a și fost persecutat și a ales drumul exilului. Lista continuând cu dramaturgi, poeți, romancieri.

Din domeniul științelor exacte sunt atât în trecutul liceului, în perioada interbelică, până la Revoluție, dar și de atunci încoace multe nume sonore, profesori universitari. De exemplu Vasile Brânzănescu, director, la un moment dat, al Institutului de Matematică, N.N. Mihăileanu – important profsor de matematică la Universitatea București, membru corespondent al Academiei Române. Stere Ianuș este unul dintre cei care a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius”.

Din generațiile de după Revoluție sunt cel puțin vreo 20 de absolvenți care sunt importanți profesori universitari în Statele Unite la Princeton, la Berkeley, în Marea Britanie – Imperial College, la Sorbona sunt doi foști absolvenți, soț și soție, colegi în aceeași clasă, profesori de matematică. Plus în universități din București, Iași, aici la Constanța. Aproape toată catedra de matematică a Universității „Ovidius” erte absolventă de „Mircea”.  

În medicină, nume celebre, doar dacă îl amintim pe dr. Pesamosca, în științe economice unul dintre cei mai importanți și cunoscuți a fost Paul Bran, care a fost și rectorul Academiei de Studii Economice din București.
Apoi, dintre cei care, după terminarea liceului, în anii persecuției comuniste, au fost câțiva care s-au afirmat pe plan internațional devenind foarte importanți. De exemplu, Paul Ștefănescu, care a făcut Silvicultura și a devenit cetățean Canadian și a lucrat mai bine de 30 de ani ca expert al Națiunilor Unite. Era principalul reprezentant, o perioadă îndelungată, al Națiunilor Unite în Africa, cu programele de evoluție verde, de refacere a vegetației, în special pe parte forestieră. Fratele lui, Emilian Ștefănescu, a fost un cunoscut profesor universitar de literatură. Au fost apoi în domeniul muzicii, violonistul Varujan Cozighian, tenorul Vasile Moldoveanu.

- Ridicăm ștacheta și ajungem la academicienii pe care îi vom celebra pe 10 iulie...

- Da, în total sunt vreo șapte academicieni absolvenți ai Liceului „Mircea”. Între ei este Krikor H. Zambaccian, mare colecționar de artă, cel care a donat statului român palatul său de pe Calea Victoriei, împreună cu toată colecția de lucrări.

Cert este că în toate timpurile au fost elevi care apoi, bine pregătiți aici, au continuat studiile în altă parte și s-au afirmat plenar. Cum este cazul profesorului Petre Frangopol, care este legat de liceu în mai multe momente ale vieții dumnealui. În copilărie, pentru că s-a născut în zona aceasta a Peninsulei și era foarte aproape, în mod firesc elev la Liceul „Mircea”. A trăit și perioada războiului ca elev, cu privațiunile și cu pericolele care existau.

Mai târziu, tocmai pentru că au trecut prin asemenea evenimente, coeziunea de grup în rândul generațiilor lor a fost foarte mare și s-au ținut unii de alții și știau unii de alții ce fac, chiar dacă o perioadă de timp a fost nefavorabilă unora, pentru că așa era perioada politică și nu toți aveau dosarul bun. Ei au rămas buni prieteni și când perioada proletcultistă s-a stins, prin anii 60, și odată cu împlinirea lor ca personalități au început să se întâlnească frecvent astfel că ajunseseră la o înțelegere de a se întâlni anual.

Iar domnul academician Marian Gomoiu a fost și mai legat sentimental, familial mai bine spus de școală, pentru că soția dânsului a fost profesor de engleză aici până după 2000. Băiatul, Victor Gomoiu, a fost elevul nostru. Dumnealui a luat parte la diferitele festivități și a vorbit cu patos cu devotament pentru școală, chiar a empatizat cu evenimentele. Mi-amintesc și la Centenar, și la 100 de ani de la transformarea gimnaziului în liceu, adică momente publice la care l-am invitat să vorbească.

Apoi, ca profesor la Universitatea „Ovidius” a colaborat i-a ajutat pe colegii noștri. Am găzduit în mai multe rânduri olimpiada națională de biologie. Am avut concursuri naționale și diverse alte activități, inclusiv perfecționarea profesorilor și a fost unul dintre cei care ne-au susținut. De altfel, a fost și într-o echipă pentru că domnul Adrian Bavaru este tot absolvent al Liceului „Mircea”, tatăl lui fiind la un moment dat chiar director adjunct.

- Iar excelența continuă cu generațiile actuale...

- Într-adevăr. Uneori mă surprind gândindu-mă cum e posibil să avem asemenea vârfuri de împlinire, cum a fost cel din anul 2017, când am numărat 13 sau 14 medalii internaționale, de la vreo opt copii, pentru că vreo trei au fost la mai multe olimpiade. Ceea ce este fantastic... Dacă apare unul într-un deceniu pot să zici că este o întâmplare. Dacă apare câte unul la doi-trei ani sunt semne de soliditate a școlii, dar când ei sunt anual câțiva la internaționale, și ai câteva sute la județeană și la națională, atunci concluzia e clară: e calitate la nivel de masă, nu numai un grup elitist, minor cantitativ. Probabil ca și în sport, performanța și antrenamentul creează și experiență pentru alții, determină și dorință de imitare și netezește și calea spre performanță. Pentru că una este să se întoarcă un elev de la olimpiada internațională premiat și să vorbească micilor colegi cum a ajuns la acest nivel și alta e să vezi la televizor sau să citești în presă.

De aceea ne-am și propus ca misiune să dăm șansă la nivel de integrare europeană, să nu fim cu nimic mai prejos de standardele unui liceu din Europa. Și fără îndoială vom putea. Avem zeci de absolvenți care din 2007, de la integrare și până acum, au făcut studii în universități europene și mai toți au fost în prima parte a performanței. Dau un exemplu deloc la întâmplare, foarte sugestiv, un fost elev Sorin Zaicoviciu a apărut în revista Forbes anul trecut la categoria primii 30 cetățeni români cel mai bine realizați până în 30 de ani, el fiind director de bancă în Zurich. La terminarea liceului, mama, nemulțumită de postura neconformă cu costumul îl dojenea, moment în care i-am spus „Lăsați-l, doamnă, uitați-vă la el ce frumos e, precis ajunge director de bancă în Londra!”. Și anul trecut au venit cu revista și îmi spuneau că au fost obsedați de ceea ce le-am spus.

În acest weekend, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța veți putea răsfoi, în variantă digitală, cinci dintre vestitele Anuare ale Liceului „Mircea cel Bătrân”, precum și monografia scrisă la Centenarul din 1996 de reputatul profesor de limba și literatura română Ion Faiter.

De asemenea, cu amabilitatea conducerii Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, ne-au fost puse la dispoziție zeci de fotografii ce ilustrează întâlnirile generațiilor veterane și pe care le vom digitaliza.                                   

Sursa foto: Fondul documentar al Colegiului Național „Mircea cel Bătrân“ Constanța

Citește și:

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa