#DobrogeaAcademică Prof. dr. Dragoș Vaida - „Academicianul Petre T. Frangopol, un senior al culturii românești“ (document)

Proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești: Academia Română - face parte integrantă din seria acțiunilor publicistice asumate de cotidianul ZIUA de Constanța.
Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunității tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) și Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Constanța, în cadrul unei ședințe extraordinare ce va avea loc mâine, în sala Coriolan a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”.
 

 
Continuăm seria evocărilor celor două mari personalități prin vocea prof. dr. Dragoș Vaida (CV în secțiunea „Documente“), care realizează o prezentare a acad. Petre T. Frangopol.
 


„Gândindu-mă la acest articol, m-am întrebat în ce măsură sunt eu calificat să-l scriu, nefiind din domeniul chimiei și, în plus, intervenind un motiv de protocol, profesorul Petre T. Frangopol aparținând, în calitate de membru de onoare, celui mai înalt for de știință și cultură de la noi, Academia Română. Pe de altă parte, am văzut însă o șansă rar întâlnită, aceea când poți să scrii despre un om de valoare națională cu care ai fost prieten și coleg din copilărie, trecând prin diferitele faze ale unei relații de durată, prin neobișnuitele împrejurări ale epocii postbelice, când lumea s-a schimbat.
 
Am avut bucuria să fim colegi la Școala primară nr. 1 din Constanța, dascăl de neuitat, domnu’ nostru Gheorghe Enăchescu. Am fost apoi colegi la Institutul de Fizică Atomică al Academiei și am azi privilegiul să ne regăsim aceeași prieteni, în virtutea unui trecut dar și a unor atitudini comune. De fapt, ne regăsim trei, așa cum uneori îi place vieții să-și asocieze actorii, împreună cu profesorul de literatură și scriitorul de limba română Paul Diaconescu, trăitor în Suedia. Corespondăm, vorbim de câte ori se prezintă ocazia și știți ceva?, nu ne certăm, nu din politețe, măcar că și aceasta poate n-ar fi de disprețuit, ci și prin puterea unor idei împărtășite în comun.
 
Ca să vă dați seama cine este profesorul Petre T. Frangopol, despre care am acum privilegiul și plăcerea să scriu ceva, mă limitez pe scurt la trei sau patru trimiteri recente semnificative, care ne dezvăluie statura omului de știință și cultură.
 
Pentru început, vă rog să citiți capitolul din martie 2019, care îi este dedicat, din cartea Seniori ai culturii, volumul II, editor Acad. Gheorghe Păun, Editura Tiparg din Pitești, 2019, p. 153-157, capitol scris de Acad. Gheorghe Benga. Această prezentare medalion de referință a făcut obiectul unei comunicări susținute de autor, în Aula Academiei Române, în 8 octombrie 2018, cu ocazia sărbătoririi vârstei de 85 de ani a celui căruia îi este dedicat articolul de față, organizatori ai evenimentului fiind acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei, și Secțiile de Științe Chimice și de Științe Fizice. În capitolul citat p. 154 se arată că „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de știință din categoria Excelenței care s-a impus în România și pe plan internațional în chimie, radiochimie, biochimie, biofizică și în politica științei și de aceea îl consider o Excelență a Excelenței”.
 
Curierul de Fizică publică integral, în nr. 84 din 2019, un capitol scris de Petre T. Frangopol, din monografia cuprinzătoare Istoria chimiei românești, apărută la Editura Academiei Române, 2018, 457 de pagini, în cadrul Programului Civilizația Românească, colecție de studii coordonată de istoricul și arheologul Acad. Victor Spinei. Se știe că expuneri de acest tip de sinteză sunt încredințate celor mai autorizate personalități dintr-un domeniu de studiu ceea ce ne ilustrează considerația de care se bucură autorul în rândul confraților din domeniu. Profesorul Petre T. Frangopol este un spirit constructiv, deschis cooperării științifice. În capitolul din Curierul de Fizică, am găsit cel puțin zece titluri de articole publicate peste hotare, semnalate de Corina Anca Simion, redactor principal.
 
Dezvoltarea unui centru de excelență în chimie la Institutul de Fizică Atomică al Academiei IFA le datorează mult academicienilor Alexandru T. Balaban și Petre T. Frangopol. Pentru știința de la noi, modelul IFA a fost un prim exemplu de interdisciplinaritate. Cine este interesat și de specialitate poate găsi mai multe în Curierul de Fizică citat și câteva date esențiale privind viața și opera, la sfârșitul articolului. Petre T. Frangopol nu este un savant posomorât, prizonierul unei discipline academice obsedante, este un foarte plăcut comunicator, deschis prieteniei. Am avut privilegiul să fiu coleg cu dânsul la IFA până în 1965, când am plecat la Centrul de calcul economic și cibernetică de la ASE, la recomandarea Acad. Horia Hulubei.
 
Cu referire din nou la anul în curs, este de amintit că Academia Română a preluat, în calendarul bogat al evenimentelor pe care le patronează, propunerea făcută de profesorul P. T. Frangopol privind evocarea personalității și operei istoricului Ion Dumitru-Snagov (n. 19 august 1927, Snagov - d. 26 martie 2001, București). Propunerea s-a finalizat prin Sesiunea științifică a Academiei cu tema „România în Arhivele Vaticanului, documente cercetate de Ion Dumitriu-Snagov” (Aula Academiei, 10 mai a.c.). Sesiunea s-a distins prin participarea a cinci academicieni și prin comunicările prezentate ale căror titluri vorbesc de la sine, dintre care rețin „De la Roma la Noua Romă: latinitatea răsăriteană a românilor” de acad. Ioan-Aurel Pop Președintele Academiei Române, „Ion Dumitriu-Snagov un cercetător al istoriei românilor în Arhivele Vaticanului, reper și îndemn pentru generațiile prezentului și viitorului” de Acad. Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române și „Ion Dumitriu-Snagov (1927-2001) un cercetător al trecutului românesc. Românii în Arhivele Romei” autor Petre T. Frangopol.
 
Reputatul istoric a relevat importanța studierii filonului latin din civilizația noastră, așa cum acesta poate fi studiat în arhivele Vaticanului, depozit imens, relativ puțin explorat, privind istoria națională. Evenimentul citat a pus în lumină dimensiunea culturală a personalității omagiate în aceste rânduri. Ne-a oferit o expunere ușor de urmărit, convingătoare, plăcută, rostită cu o dicțiune excelentă, calități întâlnite mai rar decât ar trebui în amfiteatrele noastre.
 
Iar dacă vreți să vedeți și altceva decât o analiză limitată la cărți și cultură, atunci luați neapărat volumul al VI-lea al acad. P. Frangopol din seria Mediocritate și excelență, cap. File de jurnal autobiografic, Editura Casa cărții de știință, 2018, p.280, unde veți găsi o foarte frumoasă evocare a anilor petrecuți la Constanța, orașul în care ne-am născut. Sunt acolo pagini de autentică trăire care descriu mai ales viețile din familiile noastre din acei ani. Din volum se desprinde și o imagine coerentă, vie, a orașului nostru care m-a impresionat prin relevanță și pe care, cel puțin eu, n-am mai găsit-o în alte cărți.
 
Eram o clasă multietnică, așa cum s-ar numi azi, o clasă care ilustra perfect diversitatea populației și civilizației dobrogene. Părinții noștri își cumpărau mașini și le primeau în port, la librărie se găseau cataloage ale ultimilor cărți apărute în occident care puteau fi cumpărate după voie, Constanța era un oraș cu largă deschidere europeană, către Paris dar și Salonic. Sunt de părere că este absolut necesar să se republice capitolul în chestiune, căci cine va avea inspirația să găsească acest fragment autobiografic de valoare documentară și sufletească, într-un volum dedicat standardelor de observat în filosofia și politica științelor?!
 
Ce mai trebuie să reținem în finalul însemnărilor de față? Profesorul Petre T. Frangopol este un temperament deschis, solar, un spirit constructiv, pozitiv, un om căruia epitetul de capabil îi convine de minune, cu notabile aptitudini manageriale. „Mi-amintesc, desigur, și de tine, dragă Petrică, blond, cu șorțul în dungi, cu siguranță în răspunsuri și pentru că erai mai voinic stăteai în banca din fund” îi scria în 1969 Gheorghe Enăchescu, dascălul nostru. Ce intuiție minunată, confirmată de-a lungul anilor!
Încercând să scriu, după cum vedeți, exerciții de memorie, sper că nu mi se va imputa plagierea titlurilor celebrelor exerciții ale lui Cioran (pe care de altfel îl citesc foarte rar și cu dificultăți pentru că nu-mi face nicio plăcere).
 
Exercițiile la care mă gândesc poate și-ar găsi un loc în proiectul interesant #DobrogeaAcademică pe care îl lansează ziarul Ziua de Constanța, probabil primul de acest tip lansat la noi. Consider proiectul o însemnată inițiativă care nu ar viza numai reproducerea a ceva din trecut, cuvinte, oameni sau întâmplări, ci ar putea fi și o aprofundare și o amplificare care să aducă trecutul în prezent, să îi dea deschiderea către viitor. Mă gândesc la flancul sud-estic al culturii noastre din care face parte sărbătoritul acestor zile de iulie dar și la Acad. Gr. C. Moisil, născut la Tulcea sau la Dan Barbilian-Ion Barbu prin poemul său Nastratin Hogea la Isarlik și putem extinde lista cu giurgiuvenii Miron Nicolescu și Tudor Vianu.
 
Avem nevoie de o asemenea actualizare și punere în valoare, acum când vedem cum se extinde o mentalitate corporatistă, un fel de logică a tabulei rasa, o deculturalizare, moștenitoare parcă a ideologiilor totalitare. Idealul precumpănitor astăzi pare a fi un ins, epurat de patrimoniul său cultural, religios, intelectual, redus la funcția de consumator, agent economic, lipsit de funcția spiritului critic, adaptabil ușor la manipulări.
 
Cu aceste reflecții nu rămân dezorientat, deoarece găsesc și altceva, un model de care merită cu prisosință să știm mai multe, profesorul Petre Frangopol.
 
Pentru documentare, preiau din revista Curierul de Fizică nr. 84 din 2019 prezentarea de mai jos. Petre T. Frangopol (n. 1933, Constanța), absolvent al Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, Constanța, al Politehnicii din Iași, Facultatea de Chimie Industrială (1956) și al cursurilor post-universitare de Radiochimie și Aplicații ale Tehnologiilor Nucleare la Facultatea de Fizică a Universității București (1957), susține doctoratul la Politehnica din Timișoara (1968). Studiile post-doctorale au cuprins: National Research Council of Canada, Division of Chemistry (1969 - 1970), G. Washington University, Washington DC (1970 - 1971), Dozentenstipendium Humboldt (1972). A lucrat în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Politehnicii din București (1958 - 1963) condus de prof. C.D. Nenițescu, și în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA), București (1957 - 1994) ca cercetător științific principal 1 și șef de laborator. A funcționat ca profesor la Universitățile: „Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Fizică (1991 - 1998), „V. Goldiș”, Arad (1997 - 1998), „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (1999 - 2002).
 
A fost consilier la Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - CNCSIS (2002 - 2010) și la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. A făcut parte din Comisia Prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării (2007 - 2014).
 
Este autor a peste 200 de lucrări științifice, apărute în țară și în marile periodice ale lumii.
Este cunoscut ca om de știință, profesor și organizator. A dezvoltat domeniile de chimie biofizică și biofizică la IFA (1978 - 1992). A înființat prima secție de Fizică Medicală într-o universitate din România și secția de Biofizică, ambele secții în cadrul Facultății de Fizică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A fost editorul primei publicații românești anuale de biofizică, 6 volume (1985 - 1990), în limba engleză, Seminars in Biophysics, publicată de IFA. La Iași a fost editorul altei publicații în limba engleză (vol. 1-6) difuzată mai ales peste hotare, Current topics in Biophysics (1992 - 1997), tipărită la Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A editat (cu V.V. Morariu) primele două cărți de Arheometrie în România (1988 - 1990).
 
Este membru al Societăților de Chimie din România și Germania. A fost membru în colegiile editoriale ale revistelor Scientometrics, Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry, redactor-șef (2012 - 2016) al Revistei de Politica Științei și Scientometrie - serie nouă. Este membru în colegiul editorial al Romanian Journal of Chemistry și Membru de Onoare al Academiei Române (sfârșitul extrasului din Curierul de Fizică).“
 
Sursa foto: ionivan1947.blogspot.com
 
Citește și:
 

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Evenimentul are loc miercuri Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu, cetăţeni de onoare ai municipiului (document)

#DobrogeaAcademică Tenorul Răzvan Săraru şi pianista Andrada Ştefan vor interpreta Imnul Naţional în onoarea academicienilor Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol 

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“ (V). „Sunt cel mai bun fiindcă sunt mircist, sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VI). „O decizie «istorică» pentru dezvoltarea noastră intelectuală“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VII). „Colegiul «Mircea cel Bătrân» are o contribuţie deloc neglijabilă la istoria culturii româneşti de ieri şi de azi“

Despre Marian-Traian Gomoiu 

#DobrogeaAcademică Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, mărturisire de suflet - „Drumul meu în viață“

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)

#DobrogeaAcademică Conf. univ. dr. Marius Skolka - „Marian-Traian Gomoiu, unul dintre pilonii învățământului și cercetării biologice și ecologice de la malul mării“ (document)

#DobrogeaAcademică Cătălin Ţibuleac - „Aducem mulţumirile noastre domnului Marian-Traian Gomoiu pentru întreaga activitate în slujba Deltei Dunării“

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Prof. dr. Dragoș Vaida - „Academicianul Petre T. Frangopol, un senior al culturii românești“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Nicolae-Victor Zamfir - „Profesorul Petre T. Frangopol a promovat Institutul de Fizică Atomică drept un reper pentru comunitatea academică din România“ (document)

#DobrogeaAcademică Scriitorul Paul Diaconescu - „Petre T. Frangopol, omul înzestrat cu o voință de fier, ființa pentru care piedicile sunt făcute spre a fi învinse“

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan Dumitrache - „Spirit liber, curajos şi competent, prof. Petre T. Frangopol s-a aplecat cu multă dăruire spre probleme majore ale societăţii“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească

 
 

 
 
 
 
 
  Citește în format integral

131