#DobrogeaDigitală Ajunul Crăciunului, oglindit în memoriile celui care s-a stins chiar în ziua dinaintea marii sărbători creștine

Publicist, poet, romancier, traducător și memorialist de excepție, Pericle Martinescu s-a născut pe 11 februarie 1911, în satul Viișoara din județul Constanța.

A avut privilegiul unei vieți lungi și tumultoase, existența sa acoperind aproape integral un secol, marcat de importante borne istorice și culturale, românești sau universale.



Prin vasta sa operă, Pericle Martinescu a oglindit cu mare finețe și forță de cuprindere această epocă, lăsând mărturii de mare valoare despre oameni, locuri și evenimente. Memoriile sale sunt o sursă extraordinară de informații esențiale asupra istoriei trăite de autor, cu date obiective, dar și cu felul în care creatorul a trăit interior dramele sau bucuriile, răsturnările sociale sau dilemele existențiale. 

În volumul său, „Jurnal intermitent”,  scriitorul surprinde ziua de 24 decembrie a anului 1945, anul în care ia sfârșit cea de-a doua conflagrație mondială, iar în fruntea României se instalează, cu sprijin sovietic, guvernul condus de Petru Groza. Aparența de belșug, pace și libertate este umbrită de nesiguranța și sărăcia oamenilor care încearcă, cu greu, să-și procure cele necesare sărbătoririi Crăciunului:
 
„Ajunul Crăciunului. Primul Crăciun, după atâţia ani, pregătit şi petrecut în timp de pace. Se simte acest lucru în atmosfera străzilor, aglomeraţia din magazine, alergăturile oamenilor după cumpărături şi alimente. În privinţa aceasta, este un Crăciun foarte pitoresc. Bărbaţi, femei şi copii circulă în toate părţile, în tramvaie, pe scările tramvaielor, cu coşuri, damigene, sticle şi pachete, cu prăjituri pentru ziua de mâine.

Lumea aleargă în special după carne. Aceasta s-a distribuit numai prin Economate (măcelăriile au fost închise din lipsă de aprovizionare), astfel că în ministere şi instituţii a fost astăzi o agitaţie ca în cea mai încărcată zi de lucru. Pe lângă fiecare se afla câte o măcelărie improvizată, şi în afară de carne se mai distribuiau pâine, alimente şi vin. În faţa Ministerului Propagandei (Informaţiilor) se afla un camion mare cu două butoaie, unul uriaş, altul mai mic şi se vindea vin funcţionarilor, ca şi cum Ministerul ar fi fost un depozit de vinuri, nu un Minister al Propagandei. Toţi funcţionarii, de la oamenii de serviciu - mai ales aceştia - până la funcţionarii superiori, cumpărau vin în sticle şi damigene, fără să se mai uite la bani.

De altfel, mi se pare că niciodată n-au fost atâţia bani ca acuma, dar nu prea aveai ce face cu ei, căci din magazine nu puteai cumpăra decât lucruri inutile, proaste şi foarte scumpe. Alimentele se găseau doar pe la consumurile de lux sub preţuri exorbitante; carnea de porc a ajuns până la 10 000 lei kg, cea de vacă, 5 000 lei; o sticlă de lichior 24 000 lei. Am vrut să cumpăr o cravată pe care pusesem ochii acum 3-4 zile şi care costa atunci 11000 lei; azi costa 18 000 lei. Preţurile s-au ridicat peste noapte, ca şi cum în cursul zilei de ieri, duminică, negustorii n-ar fi făcut altceva decât să muncească la transcrierea etichetelor cu preţurile din vitrină. Pentru salariile noastre de 80 000 - 100 000 lei pe lună, preţurile erau inabordabile. Cu un astfel de salariu ce puteam cumpăra: o sticlă de lichior, o cravată, 2-3 lămâi; n-am cumpărat nimic.

Totuşi lumea cumpăra peste tot, de teamă să nu rămână cu banii în buzunar, care, cu siguranţă, după sărbători, vor avea o valoare şi mai mică.
Cu toată agitaţia, cu aparenţă de belşug, pace şi libertate, Crăciunul acesta e trist totuşi. Oamenii se grăbesc să ajungă devreme acasă, la 7-8 seara, de teama jafurilor şi crimelor. La ora aceea tramvaiele sunt aproape goale şi se poate merge, în fine, comod. Din cauza aceasta, am renunţat şi noi să ne ducem la un Pom al unor prieteni, ca să nu întârziem.

Crăciunul e însă mai trist fiindcă sunt foarte mulţi oameni săraci şi muncitori care nu se pot bucura de el. Unii abia au putut obţine un kilogram de came şi puţin zahăr, alţii se plâng că nu au ceapă şi carofi. Azi-dimineaţă S.T.B.-iştii au încercat o grevă la depou, nevrând să mai iasă cu tramvaiele până nu li se aduc şi lor alimente. A venit în persoană la depou ministrul de Interne Teohari Georgescu, spre a-i mulţumi, aducându-le cu el şi două camioane cu zahăr: «Ai văzut cum a venit el, cum s-a găsit zahăr, şi mai înainte spuneau toţi că nu există», comentau vatmanii şi taxatorii din vagoane. Mă uitam la ei şi le înţelegeam durerea. Mulţi trăiesc Crăciunul ca pe o zi oarecare, fără îndestularea pe care o doresc la această sărbătoare, sau pe care o văd pe străzi, din propriile lor vagoane.

Seara, la radio, în săptămânalul scenariu Nea Nae, omul regimului, în vizită la domnul Costică şi coana Smaranda, pentru a le explica cum stau lucrurile: «La noi e bine, e belşug, e rai, mă Costică. Dar tu ştii că în alte părţi, în Franţa, în Ungaria, la Viena, oamenii stau în frig, n-au pâine şi ce să mai vorbim de came. La noi e rai, nea ...» Dar, vorba coanei Smaranda: «Of, of aşa Crăciun, să ferească Dumnezeu, domnule Nae ! ... O fi el rai, dar nu te poţi atinge de nimic» ... Cu toate acestea, românii înţeleg şi rabdă. Două calităţi ancestrale ale acestui popor: înţelepciunea şi răbdarea. Până când vor ţine ele, însă?”

#citeşte mai departe în „Jurnal intermitent”, de Pericle Martinescu
#„Jurnal intermitent”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.