#DobrogeaDigitală „Ascultând glasul trecutului, ne edificăm tot mai bine asupra ființii noastre pe aceste meleaguri”

 
Gavril Coatu a fost un dascăl cu vocație de ctitor.

Născut la Vaslui în decembrie 1879, a venit și rămas în Dobrogea unde, în satul tulcean Cerna, a înființat o casă culturală, o scenă de teatru, o școală serală de adulți pentru țărani, o casă de cetire, precum și o bancă populară.

Învățător și director al Școlii primare nr. 2 din Tulcea între anii 1915-1929, a deschis prima Școala serală Industrială de Ucenici.

Iubitor de cunoaștere, pasionat de arheologie și cu har scriitoricesc, s-a afirmat ca poet, autor dramatic și folclorist, publicând mai multe colecții de versuri, de teatru, de schițe sau eseuri pe teme literare și istorice, preocupat să sădească, în tânăra generație, repere ale valorilor nemuritoare și dragostea pentru limba și țara unde au venit pe lume.

Într-un număr din 1930 al revistei „Analele Dobrogei”, descoperim mai multe texte ale entuziastului învățător tulcean, pagini de folclor dobrogean, precum și o însemnare despre un altar inedit, un valoros memento inscripționat în piatră, „mărturisire vie a trecutului către prezent şi o garanție de mare preț pentru viitor, căci arată lumii cine au fost stăpânii ținutului dobrogean din cele mai vechi timpuri.”

Redăm mai jos un fragment din textul semnat de G.Coatu-Cerna:

„Textul latin al inscripției de pe fațadă, scris cu majuscule foarte corect săpate şi bine conservate, este:
Numini Liberis Patris M.Antistius Caecina equalae I Dardan Anloninianae ex viso posuit. Ceiace însemnează: Zeului Liber Pater, Marcus Antistius Caecina, călăreț din escadronul întâi antoninian de Dardani, a ridicat în urma unui vis (acest altar).

Escadronul I de Dardani se numea antoninian după numele împăratului roman Antoninus, care a domnit dela 211-217 după Cristos. Acest escadron a fost cu reşedinta mai întăi la Arrubium (Măcin) până la anul 117 după Cr. şi apoi la Troesmis (Iglița). După cum mărturiseşte singur Caecina, altarul a fost închinat, în urma visului ce l-a visat, lui Liber Pater, care era o divinitate bine- făcătoare mai ales pentru sămănături.
Aceasta dovedeşte cât de mult credeau în vise strărmoşii noştri şi câtă frică aveau ei de zei, pe cari căutau să-i îmbuneze prin jertfe, ridicări de altare, etc. De sigur că Caecina îl avea pe Liber Pater ca sfânt protector al casei, după cum se obişnueşte şi astăzi în popor de a-şi alege fiecare câte un sfânt, chiar la cununie, pe care îl serbează cu deosebită cinste, făcând mare praznic la ziua lui, odată pe an. În locul monumentelor, de felul celui al lui Caecina, în zilele noastre se obişnueşte a se face câte o icoană şi a o dărui bisericii.
Traducerea inscripției am dat-o după explicațiile repausatului întru veşnică amintire Vasile Pârvan, fost director aI Muzeului naţional de antichități, cu care eram în corespondență, fiind recunoscut chiar oficial ca corespondent al muzeului.
Altarul acesta este un prețios monument pentru noi, este mărturisirea vie a trecutului către prezent şi o garantie de mare preț pentru viitor, căci arată lumii cine au fost stăpânii ținutului dobrogean din cele mai vechi timpuri.
Dacă năvălirile hoardelor barbare au dărâmat şi au nimicit ceeace a fost odată, totuşi dovezi puternice glăsuesc timpului de față destul de viu, că suntem urmaşii strămoşilor noştri, locuind pământul ce ei ni l-au lăsat ca moştenire, adică ocupăm dreptul nostru.
Marcus Antistius Caecina, pentru importantul document rămas dela el, merită a fi ştiut de toți Românii şi pomenit generațiilor ce se ridică.
Prin îngrijirea subsemnatului, chiar din 1914, piatra, deşi destul de mare şi grea, a fost expediată la Tulcea, spre a fi înnaintată la Bucureşti. Aci însă a rămas în curtea prefecturei lângă un perete, din întâmplare cu inscripția în jos. Această împrejurare i-a fost favorabilă; căci pe timpul ocupației inamice n'a fost băgată în seamă, fiind socotită ca o piatră fără de nici o importanță, de oarece nu se vedea inscripția. În urma stăruinței puse pe lângă autoritatea comunală, după războiu, când s'a început organizarea parcului din fața prefecturii, piatra a fost aşezată Ia marginea unei alei. Îmi dădusem părerea că pe una din fețe ar fi bine să se sape şi în traducere inscripția, dar, schimbându-se rosturile politice, piatra a fost ridicată din parc şi aruncată cu alte pietre ordinare de zidărie în curtea primăriei. Zadarnic am mai căutat-o; n'am mai dat peste ea.

 

DESCARCĂ GRATUIT COLECȚIA „ANALELE DOBROGEI” ÎN FORMAT PDF! 

Ca să rămâie însă spre știință în istorie, am dat însemnarea de față, considerând că m’aş face vinovat, ca unul ce-am ştiut, dacă n'aş fi spus-o.
În treacăt țin să amintesc că la Troesmis s'a găsit o placă cu o inscripjie, care amintea de medicul roman Titus Rascanius, care a practicat medicina în acest oraş şi prin împrejurimi încă de pe timpul lui Traian şi după el. Medicul primar al județului Tulcea, dinnnainte de 1913, anume Alexandru Suceveanu, care a murit în acel an, fiind mobilizat ca doctor de regiment, a avut fericita ideie de a boteza spitalul din Măcin cu numele doctorului roman Titus Rascapius.
Ascultând glasul trecutului, ne edificăm tot mai bine asupra ființii noastre pe aceste meleaguri, pregătindu-ne cât mai cu precizie busola conducătoare în viitor.”

 
 #citeşte mai departe în Analele Dobrogei 
#Analele Dobrogei, Anul 11, f.11-12, 1930 
#G.Coatu-Cerna
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   

DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.    

Sursa foto: historia.ro

Citeşte şi:    

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”   

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”