#DobrogeaDigitală Bogdan Căuș, un armean „de seamă”, un creator și un om de excepție

Poet, jurnalist, compozitor și regizor, Bogdan Căuș s-a născut la Constanța, pe 25 iunie 1920, într-o familie de comercianți armeni, rămânând orfan de tată destul de devreme.
 
Pe numele său adevărat Arşag Bogosian, a studiat la Liceul „Mircea cel Bătrân” din orașul natal, apoi la Liceul „Matei Basarab” din Capitală, la recomandarea criticului Perpessicius, care coordona acolo catedra de limba română.
 


La vârsta de 12 ani, cu un talent literar precoce, tânărul redactează singur revista «Cercetaşul de la mare», purtând pe frontispiciu pseudonimul Bogdan Căuş - devenit, ulterior, numele cu care și-a semnat întreaga creație.
 
În 1936, poetul, încă elev, publică primul său volum de versuri, „Primăvara în viaţă”, după ce impresionase deja cu un roman foileton apărut în mai multe numere din săptămânalul „Cronica dobrogeană”.
 
A fost corespondent pentru Dobrogea al cotidianului „Timpul“ și redactor al ziarului „Vremea“, unde eseistul și memorialistul Arșavir Acterian era secretar de redacție. A publicat nuvele satirice în mai multe reviste interbelice, iar în 1939, a devenit colaborator permanent la „Jurnalul literar“, condus de George Călinescu.
 
În perioada interbelică, era deja cunoscut ca şi textier muzical, regizor de spectacole de revistă, autor al unor librete de operetă. În 1941, figura în “Enciclopedia Cugetarea” ca scriitor, ziarist şi textier.
În timpul războiului, a redactat ziarul „Frontul” al Armatei a IV-a. Aflat în linia întâi, pentru a ridica moralul soldaţilor, Bogdan Căuş scrie și iustrează de mână o revistă de umor, „Morcovul”. Este decorat şi citat pe ordinul de zi al Armatei Romane.
 
A fost secretar general de redacție la „Rampa“, „Flacăra“, „România literară“ și, după 1990, redactor șef al revistei „Ararat”.
 
O prezentare a acestei personalități plurivalente, regăsim în cartea regretatului publicist Simion Tavitian, „Armeni de seamă din România” (I)

  

„Din primii ani de şcoală, Arşag Bogosian a vădit înclinaţii pentru poezie. La vârsta de 11 ani a scris o odă dedicată lui Vartan Mamigonian, pe care a recitat-o în cadrul uneia din serile culturale de la sediul H.O.G. (Asociaţia pentru ajutorarea Armeniei) din Constanţa.
Versuri ale tânărului poet au fost publicate în diverse ziare şi reviste din provincie şi din Bucureşti - «Ararat» (a binecunoscutului ziarist Victor Mestugean, fost director al ziarului Universul), Catedra, Cronica dobrogeană, Literatura, Rampa, Năzuinţa, Dobrogea jună etc.

 

  DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

 

Dar adevărata vocaţie a tânărului Bogdan Căuş s-a manifestat în gazetărie. La 15 ani a publicat, în «Cronica dobrogeană», un roman foileton atrăgând atenţia cunoscutului critic şi istoric literar Perpessicius.
Greutăţile materiale l-au determinat să continue studiile la fără frecvenţă, şi anume Conservatorul muncitoresc de artă condus de marele dramaturg şi regizor Victor Ion Popa, absolvind clasa de regie teatrală. Tot în această perioadă, Bogdan Căuş a practicat gazetăria. A fost corespondent pentru Dobrogea al cotidianului «Timpul», a publicat la «Vremea», unde scriitorul Arşavir Acterian era secretar de redacţie. A semnat nuvele şi proză satirică în «Timpul familiei», «Umorul», «Universul literar» etc.
 
În paralel, a scris şi a regizat spectacole de revistă. În 1939, Bogdan Căuş a devenit colaborator permanent la «Jurnalul literar» condus de George Călinescu. La pagina 180 a Enciclopediei «Cugetarea», apărută în 1941, Bogdan Căuş apărea ca scriitor, ziarist şi textier al unor şlagăre muzicale.
 
În perioada interbelică a lansat, împreună cu fratele său, Dick, şlagăre de succes, precum: «De vrei să dansez cu tine», «Un tango sentimental», «Fantasio», «Amăgire» şi altele.
La 30 august 1939, Felicia Kircorian, de la Radio Bucureşti, a prezentat, în sala «Elpis» din Constanţa, un concert de muzică uşoară, interpretând lucrări de I. Fernic, l. Vasilescu, G. Dendrino şi Ar'G Bogosian, iar pe 25 noiembrie 1939, pe aceeaşi scenă, o feerie muzicală, sub conducerea lui Ovanez Avedian, în 2 acte şi 32 de tablouri, text Paul Revin, Bogdan Căuş, V.A. Sabanov, Petre Georgescu, muzica Bogossian B, AR'G.(...)
 
După întoarcerea de pe front, Bogdan Căuş a contribuit la crearea Ansamblului Armatei, fiind autorul spectacolului de premieră. (...)
După 1990, a condus seria nouă a revistei «Ararat», al cărei colaborator a rămas până la sfârşitul vieţii. La editura «Ararat» i s-au publicat volumele: «Pe patul armei», «Amintirile unui sărindarist», precum şi cele două ediţii ale dicţionarului «Figuri de armeni din România». A fost membru al Uniunii Armenilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru al Asociaţiei Presei Periodice din România.”

Bogdan Căuș a încetat din viaţă la Bucureşti, pe 21 martie 2000, după o viață plină de realizări, de oameni care l-au iubit și i-au apreciat creația. Despre el, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România­, spunea că „n-a fost bătrân niciodată, un om care mereu avea câte o activitate. Mai mult decât atât, la o vârstă la care oamenii au nevoie de ajutor, el a fost cel care îi ajuta şi îi îmbărbăta pe ceilalţi... Avea neastâmpărul, entuziasmul şi generozitatea tinereţii. Era un om care avea tot timpul proiecte, la el tot timpul ceva urma să se întâmple. Căuta cu bunătate în vieţile oamenilor şi vorbea frumos despre toată lumea. Arşag Bogdan Căuş n-a avut duşmani, aşa cum un om tânăr nu are duşmani. Nu a duşmănit şi nu a fost duşmănit de nimeni.”

                                                                             
#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: araratonline.com
 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Anda Călugăreanu, de la balet, la muzică folk şi cursuri despre arta vorbirii