#DobrogeaDigitală „Cugetări despre dragoste și femei”
08 Mar, 2022 00:00
08 Mar, 2022 00:00
08 Mar, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
3258
Marime text
- Note amuzante, ușor misogine, despre „eternul feminin”, preluate de Pericle Martinescu din opera celebrului romancier francez, Henry de Montherlant
În volumul său de memorii, „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii” , Pericle Martinescu își deplânge viața tulburată de chinul amorului neîmpărtășit, sfâșiat adesea între dorință și dispreț, suferință și extaz, admirație și misoginism.
El citează din Henry de Montherlant, celebrul scriitor francez sinucigaș, ale cărui opinii consonează cu cele ale tânărului autor dobrogean „despre dragoste şi femei”.
„Totul se apropie de sfârşit, dacă totul nu s-a sfârşit deja demult. Astăzi verific, confrunt şi egalez experienţa mea cu experienţa lui Montherlant. În Marianne de săptămâna asta, autorul lui Pitié pour les femmes publică nişte «cugetări despre dragoste şi femei», ca să numesc aşa notaţiile lui, din care spicuiesc: «Dacă Dante ar reapare şi ar citi în public un cântec inedit din Divina Comedie, s-ar găsi femei şi intelectuale care să n-aibă nimic de spus decât că pantalonii săi nu sunt bine călcaţi» (Când eram cu L. la Ateneu, la o repetiţie a lui Enescu, acesta trecuse pe lângă noi foarte dezordonat după eforturile de pe scenă: avea cravata strâmbă, un nasture de la piept descheiat, cămaşa ieşită mult din cingătoare. L. în loc să-l admire, a fost cuprinsă de dezgust, de oroare, văzându-l astfel. Geniul lui Enescu nu mai exista pentru ea, în faţa omului Enescu ...) «Idealul femeii: să fie servită în lucrurile mici, şi să se servească în cele mari». «Când un bărbat are aerul serios, femeia spune că are un aer dezagreabil».
«Când se îneacă un vapor, femeile au prioritate în bărcile de salvare. Un Pasteur trebuie să se înece, pentru a fi salvată o Violette Nozière. Europa: o civilizaţie de nebuni. Femeile n-au nici o parte în adevărata iubire» (Plutarh) Trebuie să fi văzut manuscrisul dactilografiat, revăzut de ea, al unei femei - fără punctuaţie, fără ortografie, cu numele proprii estropiate, cu alineate după plac etc. - pentru a-ţi putea face o idee sesizantă asupra haosului care poate să fie într-un creier feminin». «Bărbatul nu doreşte femeia fiindcă o găseşte frumoasă, ci o vede frumoasă pentru a-şi justifica dorinţa. Bărbatul nu visează femeia fiindcă o găseşte misterioasă, ci o decretează așa pentru a-şi justifica visul asupra ei» (Pot confirma asta cu propria mea experienţă). O femeie privind un tren care pleacă va gândi întotdeauna: «Câte speranţe spulberate duce, câte visuri nerealizate?» Ea nu va gândi niciodată că ar putea duce şi visuri realizate. Fiindcă melancolia e unicul lux al sufletelor slabe... În Occident, dominat de femeie, cultul suferinţei; în Orient, unde bărbatul e stăpânul, cultul înţelepciunii.
După Montherlant, adaug şi pentru el şi pentru mine: Egocentrismul şi orgoliul manifestat în faţa femeii ne fac să suferim prea mult.
Privesc un portret al Katherinei Hepburn. Seamănă leit cu L. Aceiaşi ochi vii, inteligenţi, aceeaşi sensibilitate ce transpiră prin toţi porii, aceeaşi gingăşie, graţie şi suavitate, acelaşi aer agresiv de felină îmblânzită. Frumuseţea feminină e cel mai seducător lucru din lume, însă cu o condiţie: să o priveşti numai cu ochi de artist. Femeia e o frumuseţe în dosul căreia trebuie să nu cauţi nimic, căci nu vei găsi decât nenorocire. Oare frumuseţea, orice frumuseţe, e periculoasă, răzbunătoare, crudă? ... Moralistul nu se împacă niciodată cu femeia, fiindcă el caută în femeie şi altceva în afară de frumuseţe. Artistul se înţelege cel mai bine cu femeia, fiindcă, lipsit de scrupule morale, el o ia ca o expresie a frumuseţii, şi atâta tot. Cultura şi civilizaţia occidentală sunt opere ale artiştilor, de aceea femeia se bucură aici de atâta prestigiu. Civilizaţia orientală e predominată de moralişti, acolo femeia se află pe o treaptă inferioară bărbatului. Frumuseţea nu are prioritate în Orient, ci Adevărul.”
#citeşte mai departe în „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”
#„Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”
#Autor Pericle Martinescu
Dacă în urmă cu 124 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursa foto: imagoromaniae.ro
Citește și: #DobrogeaDigitală: „Visătoare şi indiferentă, ca o eroină dintr-un film exotic...”
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii