#DobrogeaDigitală Din Dobrogea. „Pe aici a venit Traian cu Cavaleria Arabă”

Revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XI, nr. 5, mai, 1934”, prin articolul „Din Dobrogea”, semnat de preotul pensionar M. Popescu, din Baldovinești, un colaborator al publicației, propune cititorilor un material despre satele și cetățile prin care a trecut împăratul Traian spre Adamclisi, pentru a purta cel de-al doilea război cu dacii.

Articolul, a doua parte dintr-un studiu mai amplu (numărul care include prima parte este în curs de digitalizare), ne prezintă pentru început satul Abritus, din județul Durostor, azi în Bulgaria.



Potrivit preotului Popescu pe aici a venit Traian cu Cavaleria Arabă, spre gurile Dunării. Tot în această localitate din Bulgaria, autorul consideră că ar fi murit împăratul roman Decius, în luptă:
 

„Fostă episcopie, pe la 347 era Episcop Marcian la Sinodul din Sardica (Sofia). Şi un episcop, Ursu, a luat parte la Sinodul 7, în 787, cu titlu de Episcopul Abariţilor, din Moesia inferioară. Între acest Abritus şi Tropeum Traian, era o şosea bine pietruită, cu o mare circulaţie între ele, pe timpul lui Justinian I. Şi, se crede că, aproape de această localitate era Forurn Semproni, unde ar fi pierit Decie, în 251, cu fiul său, în lupta cu Goţii. Oare o fi vreo baltă împrejurul acestui Abtat Calesi? Istoria spune că acest împărat roman Decie, s-ar fi înnămolit într-un loc băltos, unde a fost ucis”.

La jumătatea drumului dintre Arbitrus și Adamclisi, preotul Popescu amintește de satul Asarlâc din județul Constanța. Numele satului, tradus din turcește „loc de spânzurătoare”, arată că pe acele locuri, pe vremea otomanilor, erau spânzurați cei care comiteau fărădelegi:

„Asarlâc, jud. Constanţa. Cam la jumătate între Abritus şi Adamclisi. Prin el trecea şoseaua Abritus - Adamclisi. Tot prin acest Asarlâc ar fi trecut şi Traian cu cu Cavaleria Arabă a generalului maur Lusius Quitus. Cuvântul asarlâc pe turceşte, înseamnă loc de spânzurătoare. Dovadă că pe timpul turcului 1420-1877, aci ar fi fost un loc unde se spânzurau făcători de rele, hoţii...”.
Despre cetatea Adamclisi, preotul Popescu arată că aici s-au războit multe popoare, iar Monumentul de la Adamclisi, ar fi fost ridicat de împăratul Traian pe un mai vechi cimitir în care au fost înmormântați soldații lui Tuscul, pe timpul împăratului Domeţian:
 

„Tropeum Traian sau Adamclisi. Localitate veche de tot. Aci s-au bătut Odrizii, Geţii şi Tribalii, unde a pierit Sitacles al Odrizilor. Tot aci ar fi fost zdrobită rămăşiţa din Armata lui Tuscul, pe timpul lui Domiţian 81-96 d. Hr., îngropându-i într-o movilă spre răsărit de sat și pe care movilă Traian în al 2-lea Răsboi, a făcut acel Monument care se vede şi astăzi, de Apolodor Damasceanul, dându-i numele de Tropeum-Traian. Liciniu în 319 d. Hr. aici a făcut străzi pavate cu piatră, o Hală şi o Basilică Forensis unde se făceau judecățile. Constantin cel Mare a reparat această Cetate, monumentul din deal şi a făcut şi el o Basilică Bizantină. Justian I a făcut Basilica Cometeralis sau Cimitir pentru îngropare. Pe la 787, aici ar fi fost o Episcopie cu Tudor, care a luat parte la Sinodul 7, cu Ursu de la Abritus. Vedeţi ce aproape erau Episcopiile. Nu ca astăzi câte 5-6 judeţe la o Episcopie. Pe la 800 aci erau 5 Biserici Creştine. Cărora nu le-am dat de urme. Unii spun că, Episcopia din Tomis desfiinţându-se de Bulgari, aci s-ar fi mutat. Alţii spun că, aici nu ar fi fost de loc Episcopie. Ceea ce nu este de crezut. Că într-o localitate cu 5 Biserici şi aşa vestite, să nu fie Episcopie. Alţii spun că, în toată Dobrogea, numai Tomisul ar fi fost Episcopie. Ceea ce iar nu este de crezut. Știindu-se că din Halmiris, ar fi venit o Episcopie în Tomis. Deci, frumoase frământări istorice.”

#citește mai departe în revista  „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XI, nr. 5, mai, 1934”

Foto: Ionuț Druche / Cetatea Adamclisi
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală:
Taxele de cult. „Cei ce propovăduiesc Evanghelia, să se hrănească din Evanghelie”