#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

Volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop” are ca intenție recuperarea și promovarea unei publicații ce a oglindit, timp de patru decenii, viaţa culturală, economică şi politică de la Pontul Euxin.

Lucrarea cuprinde un istoric detaliat, precum și o descriere bibliografică a ziarului, dar și o vastă culegere de articole, reportaje, studii, statistici sau chiar producţii literare mai semnificative, selectate din colecția existentă pe microfilme, în cadrul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” Constanța.
 
Textul din care cităm mai jos a fost publicat în nr. 14 al revistei „Dobrogea jună” din 1 decembrie 1907 și critică sever lipsurile „artistoarchitectonice” ale bisericii cu hramul Sf.Petru și Pavel din Anadolchioi, unde „un comitet de iniţiativă îmboldit de râvna bunei credinţe, cum şi de dorinţa de a avea în cătun o biserică ca toate celelalte comune, prin o osârdie fără seamăn, a ajuns a construi acest sfânt locaş al păcii şi iubirei.”
Anadolchioi, astăzi cartier al Constanței, avea la început de veac statut de comună, localizată pe latura de vest a orașului, cu o suprafață cât jumătate din oraș. În comuna Anadolchioi își avea sediul Administrația plasei Constanța („plasa” era o unitate teritorial administrativă care cuprindea mai multe localități), iar infrastructura stradală abia se construia.
 
Într-o limbă română de un pitoresc fermecător, autorul se arată revoltat de soluțiile artistice ale zugravului care s-a ocupat de decorarea bisericii creștine din comuna cu nume turcesc, găsind că „a face pe Sf. Paraschiva sub forma cea mai imposibilă semănând mai degrabă ca o cerşătoare turcoaică, iar sfinţii ceilalţi groşi ca buţile şi cu bărbile cum nici o închipuire bolnavă nu le poate avea, aceasta nu se numeşte pictură”.
 

„În marginea şoselei ce duce spre Tulcea, şi cam în mijlocul cătunului Anadolchioi, se află biserica cu hramul Sf. Petru şi Pavel.
Amestecul superiorilor ierarchiceşti în construire este firesc şi justificat de faptul că o biserică creştină ortodoxă trebue construită, pictată şi înzestrată conform datinelor bisericei noastre româneşti şi după uzul stilului adaptat atâtor veacuri.
Biserica aceasta îndeplineşte în parte condiţiunile architectonice, dacă nu şi artistoarchitectonice. Lipsa de perfecţiune este justificată şi de absenţa mijloacelor pecuniare ale obştei, construindu-se clădirea pe o bază mai dinainte acoperită de posibilitatea mijloacelor de execuţie. Cu toate acestea, în construirea de localuri, ce au menirea a ne arăta posterităţei şi mai ales imensului număr de vizitatori ce vor trece pe lângă ele sau şi intrând în ele, ar fi fost bine să se ţie seamă în totul de planul similar al bisericilor din ţară.
Dacă am face abstracţie de acoperământ, în discernământul interiorului sunt greşeli de neiertat. De regulă o construcţie de biserică similară celor din secolele fericiţilor voievozi Radu cel Mare, Neagoe şi Ştefan cel Mare, are 4 diviziuni reglementare, numite după groful poporan, tinda săracilor sau balconul, tinda femeilor sau prima încăpere, mijlocul bisericei sau sala cea mare şi altarul. Distanţa dintre uşa de intrare şi până la fundul altarului divizată în două, trebue să dea un plus pentru partea a doua, naos şi pronaos, cam de 3 metri pentru antenaos.
DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF    
Construcţia despre care scriem nu îndeplineşte aceste condiţiuni: partea inferioară este mai singură şi cu o uniformitate în liniamente, în cât se aseamănă mai de grabă cu bisericile romane, numai turla să lipsească. De regulă o biserică trebue să aibă o pisanie săpată în piatră într-o formă artistică şi aşezată deasupra uşei de intrare de la balcon: iar în dosul acestei pisanii, pe partea interioară din tinda femeilor, să stea scris cam aceiaşi pisanie, şi cele ce ni se pot scrie pe piatră. Scrierea se face pe zidul din interior, ceva mai jos de cât chivotul bisericei desemnat deasupra uşei, care e susţinut de ctitori şi de Domnitor. Dacă pisania nu am mai văzut-o intrând în biserică, apoi au văzut o pictură ce acum tocmai s-a terminat.
Pentru un vizitator strein de ţara noastră vederea ce o prezintă reprezentările sfinţilor, îi va produce impresia cea mai detestabilă, identică de sigur cu a tablourilor şi sfinţilor iconarilor ruşi, ce umblă pe la bâdiuri cu mâzgălituri insuportabile de privit şi ca execuţie şi ca colorit. Îi lipseşte de asemenea armonia lucrului executat, concordanţa cu ce vrei să reprezinţi. A face pe Sf. Paraschiva sub forma cea mai imposibilă semănând mai degrabă ca o cerşătoare turcoaică, iar sfinţii ceilalţi groşi ca buţile şi cu bărbile cum nici o închipuire bolnavă nu le poate avea, aceasta nu se numeşte pictură. Ceva mai mult lângă uşe, trebuia să aibă loc M. S. Regele şi Regina, pe peretele din dreapta P. S. Episcopul cu chiriachii săi, iar la stânga ctitorii care au străduit la ridicarea bisericii. Pictorul nostru însă, aşează în dreapta uşei pe Regele şi-n stânga pe Episcop. O anomalie ce nu se explică în nici un fel. Şi fiindcă Episcopul e scund de statură s-a apucat să-l facă pe Rege şi mai scund, ceva mai mult asemănându-se la faţă cu Episcopul, în cât dacă ai schimba veştmintele n-ai mai cunoaşte care este Suveranul nostru. Reprezentarea M. S. Regele trebue să fie făcută aşa cum este, nu se poate tolera oricărui mâzgălitor protejat de ori cine ar fi el, ca să facă o execuţie imposibilă ca cea din biserică. Domnu pictor executant putea foarte blând să se trudească cât mai mult, ca cel puţin acest lucru să nu-l comită…”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanta
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”
 
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”