#DobrogeaDigitală Grigore Moisil – „un exemplu de spontaneitate, rigoare și erudiție”

• O evocare a savantului și omului de cultură Grigore Moisil

Volumul Vioricăi Moisil, dedicată soțului său, genialul matematician Grigore Moisil, reface pentru posteritate, în cele peste 400 de pagini de corespondență și evocări, figura memorabilă a ilustrului om de cultură.
„A fost odată... Grigore Moisil” este o carte fermecătoare, în care luăm contact cu preocupările și felul în care s-a format și a evoluat o minte sclipitoare, rămasă în conștiința multor discipoli sau persoane care l-au cunoscut și admirat, ca omul care „a umanizat matematica”.
Iată mai jos un fragment din amintirile despre savant, scrise de profesorul L. Livovschi, de la Facultatea de matematici din București:
 
 
„L-am cunoscut pe prof. Gr.C. Moisil în anul 1949. Lucram la serviciul de Centrale telefonice automate al Ministerului Telecomunicațiilor. Atunci luam cunoștință pentru prima dată de problema analizei funcționării circuitelor cu contacte și relee.
Printr-o întâmplare, am ajuns în posesia unui articol în care se rezolvau problemele de analiză a circuitelor cu contacte cu ajutorul metodelor algebrei booleene. Printr-o altă întâmplare am aflat că prof. Gr.C. Moisil este un mare specialist în domeniul algebrelor booleene. Apoi l-am cunoscut. Prima mea întâlnire cu profesorul a lăsat o impresie profundă asupra mea. De la primul schimb de cuvinte mi-am dat seama că interlocutorul meu era un om deosebit. Eram fascinat de ușurința sa de înțelegere și de asociațiile neașteptate pe care reușea să le facă. În mai puțin de o jumătate de oră profesorul își formase o imagine clară și precisă asupra unor probleme cu care mă chinuisem mai multe luni de-a rândul.

Aveam în fața mea un exemplu de spontaneitate, rigoare și erudiție. Matematica pe care o învățasem apărea dintr-o dată neînsemnată față de aceea cu care luam cunoștință. De fapt, abia acum începusem să cunosc matematica și pe matematicieni. Urmarea acestei întâlniri a fost o serie de conferințe pe care profesorul și cu mine le-am ținut la București, Iași și Cluj și în care expuneam problema legăturii neașteptate dintre algebra booleană și circuitele cu contacte.

Aceste conferințe, despre care profesorul spunea că sunt ținute pe două voci, au stârnit un interes deosebit atât printre matematicieni și ingineri, cât și în rândul altor specialiști. Ele au fost începutul școlii românești de Teoria algebrică a mecanismelor automate, pe care prof. Gr. Moisil a înființat-o și condus-o neobosit până la sfârșitul vieții. A fost o școală cu porți larg deschise pentru toți doritorii să învețe: matematicieni, ingineri, doctori și alții. Mulți dintre actualii cercetători și specialiști în domeniul automatelor finite, al limbajelor de programare, al sistemelor informatice din alte domenii au fost elevii acestei școli. Printre ei am cinstea să mă număr și eu. Este impresionantă puterea și coeziunea pe care reușea s-o exercite prof. Gr. Moisil asupra unui public participant eterogen. Cunoștințele sale multilaterale ștergeau liniile de demarcație dintre ingineri și matematicieni: inginerii învățau matematică, iar matematicienii învățau ingineria.

Rezultatul primilor ani de ființare a școlii de Teoria mecanismelor automate a fost o avalanșă de lucrări, care situează România pe locul al treilea din lume, la o anumită etapă a dezvoltării mondiale a cercetărilor în domeniul automatelor finite. Acest succes este un merit incontestabil al prof. Gr. Moisil.

Ceea ce este, de asemenea, impresionant în activitatea profesorului din acea vreme este puterea sa de previziune științifică. Încă din anul 1952, și-a dat seama de importanța studiului așa-numitei funcționări reale a mecanismelor automate. Pentru rezolvarea ei profesorul propunea utilizarea logicilor polivalente, logici pe care le cunoștea foarte bine. Cu ani mai târziu a publicat mai multe lucrări remarcabile în care a dat soluții riguroase și elegante unui mare număr de probleme practice.

După părerea mea, aceste lucrări au fost într-un anumit sens scrise prea devreme, și anume la o etapă în care tehnologia nu are încă nevoie de rezultatele lor. Cred însă că ele își vor găsi o aplicabilitate în viitorul nu prea depărtat. Vorbind de începutul activității prof. Gr.C. Moisil în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate, nu putem trece cu vederea activitatea asiduă pe care a depus-o în vederea popularizării și câștigării interesului pentru acest nou domeniu de cercetare. A organizat nenumărate conferințe și cursuri la C.O.S., la Facultatea de matematică sau la diferite instituții și întreprinderi. A scris în această perioadă nenumărate lecții pentru auditoriul său.

Dar ceea ce este poate mai important este faptul că prof. Gr.C. Moisil a antrenat în această activitate nenumărați tineri, cărora — după cum am mai pomenit — le-a pus creionul în mână. Dragostea prof. Gr.C. Moisil pentru tineret se datora faptului că el însuși avea un suflet tânăr și întrecea cu mult, în ceea ce privește vioiciunea spiritului și pătrunderea adâncă a problemelor discutate, pe cei care aveau ani mai puțini. Din această dragoste pentru tineri izvora și înțelegerea și atenția cu care discuta problemele elevilor săi.

Avea foarte mult tact și neprețuitul dar de a transmite interlocutorului încrederea în reușita încercărilor de a elabora o lucrare. Din asemenea discuții — și au fost multe — au învățat că activitatea științifică se face cu pasiune, dăruire și curaj. Prof. Gr.C. Moisil poseda din plin aceste calități și lupta cu generozitate pentru cultivarea lor. Epoca la care mă refer poate fi considerată — cel puțin după părerea mea — ca având și un anumit conținut romantic. Acest romantism se datorește faptului că noi toți — adică cei care colaborau cu prof. Gr.C. Moisil — eram tineri, unii chiar foarte tineri. Era o epocă în care entuziasmul nostru nu cunoscuse nici o lovitură a vreunui eșec, o epocă în care noi toți ne consideram oarecum invincibili. Această încredere își avea izvoarele și în siguranța de care dădea dovadă prof. Gr.C. Moisil în abordarea, tratarea și rezolvarea tuturor problemelor de natură științifică cu care venea în contact, în măiestria sa de a comunica noțiuni dintre cele mai sofisticate, în orice împrejurare.

Convorbirile pe care le purtam erau de fapt lecții. Erau lecții în care se abordau cele mai variate subiecte și în cadrul cărora se trecea cu o repeziciune uluitoare de la o problemă la alta, fără ca acest lucru să necesite vreun efort. Erau lecții în care matematica își dezvăluia nenumăratele ei fețe, cele mai înalte dintre ele nescrise vreodată.

Căci o calitate deosebită a prof. Gr.C. Moisil era aceea că știa să comunice cunoștințe și idei de felul celor despre care se spune că se află printre rândurile textelor scrise. Era un fel de prelungire a matematicii dincolo de tiparele unanim acceptate, în cadrul căreia puterea de anticipare se împletea strâns cu aceea a comunicării într-o manieră neașteptat de clară și direct accesibilă, a conținutului unor noțiuni dificil de abordat. Era o umanizare a matematicii.”
 
#citește mai departe în „A fost odată... Grigore Moisil”
#autor: Viorica Moisil
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Sursa foto: captură youtube/tvr

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor
 
#DobrogeaDigitală: „Cu toții purtăm regretul câte unei cărți, pe care n-am citit-o”
 
#DobrogeaDigitală: „N-aș fi crezut că o găteală frumoasă poate să ascundă atât de bine urâțenia”