#DobrogeaDigitală „N-aș fi crezut că o găteală frumoasă poate să ascundă atât de bine urâțenia”

„A fost odată... Grigore Moisil”  este volumul alcătuit de văduva marelui matematician, care a adunat între coperți documente, scrisori, pagini de jurnal, articole sau fotografii, alcătuind parcursul și devenirea unei personalități excepționale a științei și culturii românești.



Caietele din tinerețe ale viitorului savant sunt o sursă adorabilă de autenticitate și emoție, dând la iveală, dincolo de preocuparea pentru matematici și viitoarea carieră, candoarea și entuziasmul adolescentului care deschide ochii spre lume și simte primii fiori ai iubirii.

Iată câteva însemnări fermecătoare ale tânărului de 17 ani, făcute în primăvara anului 1923, cu ocazia primei sale ieșiri la un „ceai”, o petrecere aniversară unde are ocazia de a-și etala calitățile de dansator și de a observa, cu atenție și rigoare, „eternul feminin”:
 

„Într-adevăr e mai plăcut să aștepți o mare plăcere decât să o simți. Ieri m-a apucat amețeala când Dna Costescu m-a invitat pentru astăzi, ziua de naștere a lui Lili. Mi-a venit să mă învârt, și într-adevăr am sărit, m-am învârtit ca un copil mic, până când m-a apucat amețeala. A fost una din cele mai mari plăceri pe cari le-am resimțit. Întâiu pentru că va fi debutul meu în lume ca dansator. Apoi pentru că nu credeam să fiu invitat. Și, poate din vanitate, din dorința de a mă afirma, de a fi cunoscut, căci m-am gândit că acest ceai mă va face celebru.
A fost totuși destul de frumos, cu toate că seara n-am avut o senzație așa de puternică precum cea de ieri. Am dansat. Întâi cu o domnișoară în mov, apoi, nu-mi mai aduc aminte în ce ordine, cu Tanți Stănulescu, care avea o rochie foarte frumoasă de catifea neagră, Cocuța Teodorescu, o rochie „stil“ verde deschis, cu atârnături albe, Lili și Zoe Amza cari dansează foarte bine, cu drăgălășenie, dar și cu pasiune. Dora Bașturescu, o brunetă adorabilă, foarte frumoasă, copilăroasă, un adevărat drăcușor. Silvia Chelaru, înaltă, frumoasă, prietenoasă. Cele două Iliești aproape pisăloage. Cea mare m-a insultat. Am avut aerul că nu înțeleg. Tanți a refuzat să danseze cu mine de două ori. A treia oară am făcut gestul s-o invit, era să se scoale, dar foarte simplu am spus: „A! Domnișoara Tanți nu dansează“. În trecere trebuie să-mi amintesc de Didi Davidescu; n-aș fi crezut că o găteală frumoasă poate să ascundă atât de bine urâțenia. Către miezul nopții am dansat cu o domnișoară necunoscută, foarte drăguță, foarte fină, suplă, care dansează poate mai bine decât toate femeile. Cine e? Mă intrigă. Poate am mai văzut-o, poate n-o s-o mai revăd, în orice caz e o amintire frumoasă.

Tanți a fost adorabilă, anturată, mulți ofițeri etc. etc. Orice s-ar spune n-am avut curajul să dansez cu ea la început de tot, și am făcut bine căci de cum am început să ne învârtim, ea dansează foarte repede, m-a apucat amețeala. Am crezut că a început să râdă și am părăsit-o dintr-o dată. Mai târziu am revăzut-o și după ce i-am făcut puține mutre ne-am împăcat. Lilly este simpatică. Totuși în rochie de bal nu e mai frumoasă ca în uniformă, din contra. Printre tineri: Mișulică Stănulescu, Mircea Vulcănescu, Nelu Ciorănescu, Gică Chelaru, soldatul Iliescu, Dl. Papacostea.
Când am sosit se vorbea și noroc că nu s-a conversat prea mult, dansul a început destul de devreme. N-am dansat primul dans, abia cu o jumătate de oră mai târziu. Am conversat puțin cu Puica Teodoru. Ni s-a servit un bufet bogat. Am servit pe Silvia Chelaru, Cocuța, Lili Amza. Iliescu a cântat. La începutul dansului am dansat mai ales cu drele Amza și Puia Stănulescu. Puțin cu Cocuța, și numai de două, trei ori cu Silvia Chelaru. E inestetic. Suntem o pereche caraghioasă. Către sfârșit, am dansat mai ales cu acea Domnișoară necunoscută și am stat de vorbă cu Silvia Chelaru sau Puia.”

 

#citește mai departe în „A fost odată... Grigore Moisil”
#autor: Viorica Moisil
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Sursa foto: ilustrație din volumul  „A fost odată... Grigore Moisil”


Citește și:

#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

#Dobrogea Digitală: Moisil, unul din spiritele cele mai originale ale epocii sale