#DobrogeaDigitală Peste vremi și vremuri. Constanța, 23 noiembrie 1878 - sărbătoarea de acum 142 de ani
23 Nov, 2020 00:00
23 Nov, 2020 00:00
23 Nov, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
3378
Marime text
Timp de o săptămână, începând cu 14 noiembrie, zi în care s-au împlinit 142 de ani de la instaurarea administrației românești în Dobrogea (decretată ca Zi Națională a Dobrogei, la inițiativa parlamentarului Christian Gigi Chiru), și până astăzi, 23 noiembrie, când trupele române intrau în Constanța, cotidianul ZIUA de Constanța a încercat să țină treaz mentalul colectiv și să readucă în atenție identitatea istorică printr-o campanie intitulată #Dobrogea Digitală – Acces universal la informație.
După #SărbătoreșteDobrogea 139, #DobrogeaEtnică 140 și #SărbătoreșteDobrogea141, iată că astăzi creăm un fortuit arc peste vremi și vremuri și ajungem să celebrăm această sărbătoare într-un an de referință pentru intrarea planetei în paradigma Digitalizării - #Dobrogea Digitală – Acces universal la informație.
Peste 5.000 de oameni luau parte la evenimentul istoric de acum 142 de ani
Și, pentru a demonstra o dată în plus importanța digitalizării patrimoniului dobrogean și universal, apelăm la volumele din Biblioteca digitală ZIUA de Constanța pentru a ilustra însemnătatea zilei de astăzi, 23 noiembrie, istoric argumentată de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, în volumul „Istoria Dobrogei”. titlu care astăzi poate fi accesat doar online.
„Peste vechea stăpânire a lui Mircea din 1393 se aşternea, la 23 noiembrie 1878, noua stăpânire românească, de sub domnia Prinţului Carol I. În amintirea acestei zile s-a numit Piaţa 23 Noiembrie, locul ocupat acum de clădirea oficiului poştei, mai precis locul unde este amplasată statuia Lupoaicei.
Trupele care au ocupat oraşul pentru a le înlocui pe cele ruseşti au fost Batalionul IV Vânători şi o baterie din Regimentul 1 Artilerie; iar puţin mai în apoi, pe 1 Decembrie 1878, a mai venit din Tulcea, unde era ComandamentuI Diviziei active, un escadron şi Stat majorul Regimentului 2 Roşiori.
O primire entuziastă a fost rezervată sosirii trupelor şi în Constanţa, la 23 noiembrie. Oraşul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5.000 de persoane, care au manifestat cu însufleţire pentru statul român, au luat parte la festivităţile prilejuite de acest eveniment istoric.
Căldura cu care au fost primite trupele îşi găseşte explicaţia şi în misiunea de primă importanţă încredinţată acestora.
Încă din primul moment unităţile au fost dispersate în întreaga Dobroge, pentru lichidarea dezordinii, pentru restabilirea vieţii paşnice şi a siguranţei locuitorilor. Îndurând suferinţe şi lipsuri şi, nu de puţine ori, chiar jertfe omeneşti, armata României a instaurat în noua provincie a ţării normele de viaţă ale unui stat civilizat.
Însumând toate aceste aspecte, se poate spune că revenirea Dobrogei la România a fost pregătită şi înfăptuită prin voinţa marii majorităţi a populaţiei însăşi, deşi într-o conjunctură internaţională nu tocmai prielnică, în care statul naţional a trebuit să acţioneze cu energie pentru apărarea drepturilor sale.
În manifestările publice solemne organizate de români şi reprezentanţii celorlalte naţionalităţi, înaintea instalării administraţiei româneşti şi în afara prezenţei sale se pot identifica forme de exprimare ale autodeterminării şi dreptul de opţiune la apartenenţa cetăţenească. Faptul că după unire mii de locuitori de diverse naţionalităţi s-au întors în Dobrogea devenind, fără constrângeri, cetăţeni ai României confirmă cum nu se poate mai bine acest fapt.
Pe de altă parte, în imaginea arcurilor de triumf încărcate cu ultimele flori ale toamnei dobrogene, în tablourile alegorice cu subiecte ale istoriei româneşti, în steagurile tricolore împodobite de cununi, în uralele poporului venit de pretutindeni, se pot regăsi, tulburător de apropiat, semnificaţiile marilor adunări populare care, peste patru decenii, au aprobat cu sentinţa voinţei naţionale desăvârşirea unităţii de stat”.
Primul Tedeum pentru eliberare
La 23 noiembrie 1878, unul dintre cele mai emoționante și pline de însemnătate momente pentru noi, dobrogenii, după revenirea Dobrogei pe harta României, s-a petrecut la singura biserică creștină din Constanța acelor vremi, Biserica „Metamorphosis“, cunoscută azi drept Biserica Greacă, unde s-a oficiat primul Tedeum pentru eliberare.
Presa vremii numea Biserica „Metamorphosis“ „stația istorică a unirii Dobrogei cu România“.
La momentul solemn aveau să participe și Regele Carol I împreună cu moștenitorul tronului Rusiei Imperiale, după cum notează filologul grec Stavros Manesis, autorul unei monografii a Comunității Elene din Constanța România - Atena, apărută în anul 1952 și pe care nu o mai puteți lectura decât în format online.
Iată cum găsim consemnat momentul în presa vremii: „Domnul prefect de Constanța (Kiustenge) a transmis d-lui ministru de Interne următoarea telegramă: «Astăzi la 10 ore, cu ocasiunea luărei în posesiune a districtului Constanța, a avut loc în biserica grecescă un Te-Deum, la care au asistat toate autoritățile locale ruse, domnii reprezentanți ai puterilor străine, notabilii orașului și un însemnat număr de cetățeni din toate clasele; în același timp, în templele diferitelor naționalități, s-au înălțat rugi către cel A-Tot Puternic pentru prosperitatea României și pentru îndelungata, pașnica și glorioasa domnire a A.S.R. Domnul Carol I și a ilustrei Regală Doamnă Elisabeta. Entuziasmul era foarte mare și bucuria se vedea pe toate fețele. Tot orașul era în picioare; stindarde tricolore, ghirlande de flori și diferite ornamente împodobeau casele. După terminarea serviciului divin, am fost însoțit de popor, în strigăte de urări entusiaste, până la localul-conacului, unde trebuia să procedăm la primirea autorităților. Aici comisiuni din partea diferitelor naționalități m-au însărcinat se depun, la picioarele tronului augustului nostru Domnitorii, încredințarea despre devotamentul și fidelitatea noilor săi supuși, pe când, chiar în salonul de recepțiune, preoții mahometani, după ritualul lor, au înălțat rugi către cel A Tot Puternic, cerând înalta Lui protecțiune pentru România și guvernul ei. În fine, ziua de astăzi va rămâne înscrisă pentru viitor, în cartea istoriei, ca una de fericire, pentru această nouă Românie; atât de mare era entusiasmul»”.
23 noiembrie 2020 – Meritul Dobrogean pentru bibliologul Ion Popișteanu
Astăzi, după trei ediții de sărbătoare a Dobrogei petrecute în sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța, cotidianul ZIUA de Constanța se alătură Universității „Ovidius” din Constanța, pentru a marca un important eveniment din istoria celei mai mari academii de la malul Mării Negre – prima etapă de digitalizare a Bibliotecii „Ioan Popișteanu”.
Prilej cu care va fi respectată tradiția asumată acum trei ani și va fi oferită, post-mortem, placheta „Meritul Dobrogean”, bibliologului Ioan Popișteanu, în semn de înaltă recunoaștere și apreciere pentru întreaga contribuție la fondarea Universității „Ovidius” din Constanța și la ctitorirea celei importante biblioteci universitare dobrogene.
Citește și:
#Dobrogea Digitală: Biblioteca Universitară ”Ioan Popișteanu” - Ex Libris Digital
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii