#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună O analiză a salariilor muncitorilor industriaşi

Publicaţia Dobrogea Jună, condusă, timp de patru decenii, cu profesionalism şi implicare, de către marele jurnalist Constantin N. Sarry, a reflectat, între anii 1904-1944, evenimentele marcante ale devenirii Dobrogei moderne.


Printre exemplarele digitalizate, prezente în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, regăsim şi numărul 217, anul XVIII, apărut în 23 septembrie 1924, unde N. Sever Cărpinişanu face o analiză a dinamicii salariilor muncitorilor industriaşi din Dobrogea, oferind şi un extras din statisticile oficiale ale vremii – pe care, de altfel, le consideră inexacte – privind „fluctuaţiunea” câştigurilor medii ale angajaţilor din industrie.
 

„Printr’un capitol obiectiv şi pe cât posibil precis, cu privire la chestiunea fluctuaţiunei salariilor unei categorii din muncitorimea producătoare, înfăţişat cititorilor, se depăşeşte cu mult însemnătatea particulară ce ar putea-o prezenta plata unei părţi din agenţii producători ai ţării. Un astfel de capitol trecând de domeniul economiei politice, se răsfrânge atât asupra catechismului moral, cât şi asupra fizionomiei dreptului din societate, pe care îl prinde din întuneric ca o placă fotografică.


Fluctuaţiunea salariilor muncitorilor industriali, fiind deci interesantă şi prin aceste laturi de valorificare, în ce priveşte Dobrogea, bazându-ne pe statistica oficială a ministerului muncii din 1923 – singura publicată până acum, care poate fi luată ca bună, pentru meseriaşii dobrogeni şi pentru anul în curs, întrucât în tot acest timp, salariile acestora s’au păstrat într’o relativă imobilitate.


Fără a avea pretenţiunea că facem o expunere sintetică a procesului de fluctuaţiune a salariilor lucrătorilor industriali – întrucât o astfel de operaţiune ar trebui să expue în parte salariile a cel puţin 108 categorii de muncitori, ceea ce nu e posibil într’un articol de ziar – vom înfăţişa salariile principalelor branşe de meseriaşi din industria noastră, în raport cu cele din 1914 – dată la care salariile lucrătorilor industriali erau normale, arătând, fiecare cifră mărită la care au ajuns, în raport cu salariile celorlalte branşe.
O menţiune specială vom face pentru portul Constanţa spre a stabili o legătură cu porturile Galaţi-Brăila cu cari suntem în concurenţă comercială şi economică...


Cauzele acestei disproporţii în urcarea salariilor, sunt nenumărate. Prima este scumpetea excesivă a traiului care a pus în mişcare în mod neegal legea cererei şi a ofertei faţă de toate producţiile necesare vieţii.
La unele meserii, mărirea retribuţiei muncii s’a rezolvit prin raritatea mânei de lucru; la altele, deşi oferta mânei de lucru a fost mare, salariile au fost totuşi urcate, prin puterea organizaţiunilor profesionale ale membrilor acestora. În fine, la o a treia categorie, salariile au fost sporite printr’o furie a sezonului şi a angajamentelor individuale, legate direct cu consumatorii. În această categorie pot intra zidarii, sobarii, cismarii etc.


În variata urcare a salariilor muncitorilor industriali din Dobrogea, mai avem de observat că cifrele de câştig pentru anul în curs, nu reprezintă preţul unei munci normale. În acest preţ intră şi câştigul orelor suplimentare, ca şi lucrul cu bucata al unora dintre meseriaşi.

 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!

 

Aceasta însemnează că pentru preţul indicat mai sus, se lucrează aproape dublu, în unele întreprinderi şi că deci aşa zisul sweating system sau pe româneşte sistemul de a stoarce vlaga muncitorului – atât de veştejit în occident şi recunoscut astfel chiar de capitalişti, contra intereselor lor, este al patrulea secret al mărirei costului muncii industriale.
Aceasta este în linii neconturate, situaţia salariilor muncitorilor industriali din Dobrogea. Aşa cum se prezintă ea, e departe de a ne oferi valoarea salariului normal din 1914. Întrucât în aceşti 9 ani, două procese distincte şi contrare s’au petrecut, în decursul vremei salariile creşteau geometric în puterea lor nominală, şi într-un raport oarecum constant cu scumpirea vieţei – în puterea lor reală însă, de achiziţie a substanţei viagere, creşteau numai în proporţie artimetică. Din această cauză, banii cari se primesc drept plată a muncii, cu valoare constantă, sunt de două ori depreciaţi: odatp faţă de monedele externe şi odată faţă de mărturiile interne.
Într’un articol viitor vom înfăţişa pentru muncitorimea industrială dobrogeană cu cifre, diferenţa dintre cele două valori ale salariilor nominală şi reală”.

#citeşte mai departe în Dobrogea Jună, nr. 217, anul XVIII, din 23 septembrie 1924
#Dobrogea Jună
#Director Constantin N. Sarry

Mai multe numere ale publicaţiei Dobrogea Jună puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“ 

 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: „Excursie într’o expoziţie de pictură”

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: „Specula şi contrabandele cu peştele statului“

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: Haos şi dezorganizare în portul Constanţa - „Hamalii nu se închină decât forţei”

#DobrogeaDigitală. Patru numere ale ziarului „Dobrogea Jună“, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa: 115 ani de la apariţia ziarului „Dobrogea Jună” (document)